Asociaţia Energia Inteligentă: Plafonarea preţurilor la energie - o problemă extrem de importantă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
energie electrica liberalizare piata bec contor electric

Creşterea preţurilor pe pieţele angro a început în noiembrie 2020 la gaze şi în ianuarie 2021 la energie electrică, datorită unor cauze exclusiv interne (Gas Release Program pentru gaze, care a favorizat exporturi ieftine şi importuri scumpe şi datorita diferenţei între cererea şi oferta pe piaţa de energie electrică).

Chiar dacă prognozele arătau încă de la începutul acestui an preţuri mari pentru toamna anului 2021, chiar dacă au existat abuzuri şi speculaţii în piaţă, chiar dacă în ultimele 3 luni preţurile au explodat tot datorită, în principal, unor cauze interne, în România nu s-au luat măsuri de preîntâmpinare a creşterilor de preţ sau de diminuare a preţurilor crescute la energie în ultimele 11 luni.

Deşi Asociaţia Energia Inteligentă a propus autorităţilor în urmă cu 3 luni un Plan de Masuri de Urgenţă Energetică  care se puteau aplica treptat şi progresiv şi care ar fi determinat reducerea impactului creşeterii de preţ asupra consumatorilor, s-a preferat să nu se întreprindă nimic de către autorităţi (statul fiind principalul beneficiar de creşterea preţurilor) şi se discută acum în spaţiul public, superficial, de plafonarea preţurilor la energie.

Plafonarea preţurilor este o acţiune care se poate aplica în anumite condiţii, dar ea este ultima soluţie dintr-un şir lung de măsuri care trebuie applicate şi se aplică un mod normal ulterior aplicării altor metode de diminuare a impactului facturilor asupra consumatorilor. Este precum în cazul unei boli în care se previne, ulterior se tratează şi doar în situaţia în care nici un tratament nu mai dă roade se intervine chirurgical.

Este adevărat că s-a risipit o mare parte din timpul în care se puteau aplica ”tratamenetele” preventive, cu scopul de reducere a impactului creşterii preţului la energie, dar o plafonare a preţului trebuie să ia în considerare protejarea consumatorilor, concomitent cu asigurarea continuităţii furnizării energiei acestora.

În spatiul public a fost aruncată “plafonarea” ca soluţie miraculoasă, lăsând ca fiecare să înţelegem ce vrem din acest cuvânt. Un pas înainte în acest demers, a fost un proiect de lege privind plafonarea preţurilor. Din păcate, textul proiectului nu iese din tiparul abordării din spaţiul public.

O lege trebuie să fie clară şi neiterpretabilă. Textul proiectului de Lege pentru plafonarea preţurilor nu îndeplineşte acest criteriu:

1. Proiectul de Lege vorbeste de Plafonarea preţului fără a se preciza la care din preţurile pieţii se referă legea - Plafonarea preţului la producători? Plafonarea preţului la consumatorul final? etc. 

Să încercăm să prezentăm diferenţele între aceste acţiuni şi consecinţele din piaţă:

- Plafonarea preţului la producători – ar determina o creştere a exporturilor având în vedere “foamea” de energie şi gaze din Europa şi preţurile ridicate care există pe pieţele din centrul si estul Europei. Acest fapt ar duce la adâncirea şi mai mare a lipsei cantităţilor de energie din România, cu consecinţe în asigurarea cu gaze şi energie a consumatorilor şi o creştere a preţurilor în România datorită importurilor (exportăm ieftin – importăm scump).

Trebuie să avem în vedere că o mare parte din gaze şi energie electrică a fost vândută, astfel o eventuală plafonare la producător se poate aplica doar pentru cantităţile nevândute. Plafonarea la producători pe lângă faptul că poate lăsa fără gaze şi energie electrică, consumatorii nu garantează că preţul urmează să scadă la consumatorul final, atât timp cât furnizorii pot să achiziţioneze energie la un preţ plafonat şi au libertatea să-l vândă la orice preţ.

- Plafonarea preţului la consumatorul final – în condiţiile în care preţul energiei pe care-l achiziţionează furnizorul este mai mare decât cel din plafon, furnizorii pot să fie în imposibilitatea de a achiziţiona şi a asigura cu gaze şi energie electrică consumatorii, respectiv riscăm să fie sincope în alimentarea consumatorilor în iarnă.

Există posibilitatea, ca furnizorii să primească de la stat diferenţa între preţul cu care achizitionează energia şi preţul cu care se vinde plafonat energia.

Dar această situaţie va determina creşterea şi mai mult a preţului pe piaţa angro, furnizorii neavând nici un interes să mai negocieze preţuri scăzute de achizitiei a energiei marfă, iar producătorii/importatorii au tot interesul să crească cât mai mult preţul energiei, atât timp cât oricum Statul, va plăti diferenţa bănească, între preţul plafonat la vânzare şi preţul achiziţionat. Un element important este faptul că vine iarna când, România este dependentă de importurile de gaze şi energie electrică, iar aceste importuri vor veni cu preţuri mari în iarna 2021/2022, riscând lipsa resurselor necesare furnizorilor pentru a acoperiri aceste importuri.

Plafonarea preţurilor la consumatorul final, face ca să nu mai existe o responsabilitatea a furnizorului în asigurarea cu gaze şi energie a consumatorului final, aceasta urmând a fi preluată de către Stat (!). Această deresponsabilizare a furnizorilor de energie şi gaze este tot ceea ce îşi doresc furnizorii pentru iarna grea care se apropie. 

2. Proiectul de Lege vorbeşte de plafonarea la nivelul preţurilor din martie - septembrie 2021, dar nu se precizează la care tip de preţ se va face referire: Preţul mediu de pe Bursa de Mărfuri? La preţul mediu final ponderat total din România? La Preţul de la consumatorul final cu care a vândut energie fiecare furnizor? etc.

Trebuie avut în vedere că există o diferenţă între diversele preţuri cu care au vândut energia diverşi furnizori, iar unii dintre furnizori au energie şi gaze, achiziţionate la preţuri coborâte din primăvara anului 2021, iar stabilirea unui nivel de preţ mediu pe piaţă, le va adduce profituri importante.

Alţii furnizori (în general micii furnizori) se găsesc în situaţia în care nu au achiziţionat energie şi gaze ieftine şi astfel vor fi dependenţi încă din luna noiembrie 2021 de banii Guvernului prevăzuţi în această lege (aspect care trebuie să fim conştienţi că nu se va întâmpla), respectiv prezintă un grad ridicat de a intra în insolvenţă şi a lăsa consumatorii fără gaze şi energie, respectiv va determina trecerea acestora în FUI, adică va pune o presiune enormă pe FUI (dacă şi preţul de FUI se va plafona, alt element neclar din proiectul de lege), care se vor vedea nevoiţi să achiziţioneze gaze/energie electrică suplimentară pentru noi consumatori din FUI, energie care va fi la preţuri mult mai mari, aspect care poate duce chiar la renunţarea furnizoriilor la calitatea de FUI.

3. Proiectul de lege prevede constituirea unui Fond Naţional pentru compensarea pierderilor înregistrate de furnizori. Acest fond prevede compensarea a maxim 50% din diferenţa de preţ înregistrate în ultimele 6 luni la consumatori. 

Această construcţie practic falimentează toţi furnizorii mici care nu au cum să susţină timp de 6 luni achiziţionarea cantităţilor de energie destinate portofolilului lor de clienţi, la preţuri care pot să ajungă şi duble faţă de preţul de vânzare. În acelaşi timp limitarea la recuperare a doar 50% din diferenţele de preţ va determina ca furnizorii să şi limiteze cheltuielile şi să nu achiziţioneze suficiente resurse, adâncind criza diferenţei între cererea şi oferta, sau chiar posibilitatea ca unii dintre furnizori, să-şi declare insolventa punându-se sub protecţia legii şi riscând ca un număr mare de consumatori să fie transferaţi în FUI cu o presiune suplimentară şi cu consecinţe imprevizibile pentru furnizorii FUI.

4. Proiectul de Lege prevede ca Finanţarea Fondului Naţional pentru compensarea pierderilor înregistrate de furnizori să fie realizată în principal prin taxarea cu 50% a profitului înregistrat de producătorii de energie electrică şi gaze naturale. 

Trebuie să avem în vedere că profitul anual al unităţilor din energie se cunoaşte doar în primăvara anului 2022 şi respectiv doar la acel moment se poate cunoaşte valoarea acestui fond şi se pot acorda subvenţii furnizorilor, spre deosebire de faptul că facturile furnizorilor către producători trebuie plătite lunar, de multe ori chiar în avans. Trebuie avut în vedere şi faptul că statul în ultimii ani a preluat 90% din dividendele producătoriilor de energie şi gaze, la care dacă se adaugă aceste preluări de fonduri nu se mai poate vorbi de investiţii în noi capacitati de producţie, România fiind pusă în situaţia  unor crize viitoare mult mai profunde, fiind tot mai dependentă de importuri, de instabilitate şi de preţuri mari.

Proiectul de lege se aplică, doar consumatorilor casnici chiar dacă cele mai mari creşteri de preţ au fost înregistrate de consumatorii noncasnici care ar trebui să fie ţinta principală a măsurilor de diminuare a impactului creşterilor de preţ, astfel proiectul trebuie aplicat tuturor consumatorilor.

România are nenumărate exemple când prin intervenţii legislative care se doreau în interesul poporului, prost concepute, efectul a fost exact invers: legea offshore – care a blocat extragerea gazelor din Marea Neagră, OUG 114 – care a determinat ca preţurile consumatorilor non casnici să se dubleze, cu creşterea semnificativă a preţurilor produselor şi servicilor în piaţă, Gas Release Program – conceput să aducă preţuri mai mici la consumatori, dar în fapt cauza principală a începutului creşterii preţului la gaze etc. 

Plafonarea preţurilor necesită suspendarea aplicării unor prevederi legislative, incompatibile cu această măsură, suspendarea: subvenţionării facturii consumatorilor casnici, Gas Release Program, obligativitatea vanzarii pe bursa a unei cote prestabilite din productie etc.

Nici o ţară din UE nu a plafonat preţul la gaze şi energie electrică, au dezvoltat planuri de măsuri de reducere a impactului facturilor de gaze şi energie electrică asupra consumatorului. Astfel, reiterăm importanţa aprobării Planului de Măsuri de Urgenţă Energetică, în care să se stabilească cele mai bune măsuri care să asigure suportabilitatea facturilor cu energie în iarna 2021/2022, concomitent cu asigurarea continuităţii livrării gazelor şi energiei electrice.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite