Avionul prezidenţial al lui Ceauşescu, scos la licitaţie. Cât costă „Super One-Eleven”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto Artmark
Foto Artmark

Avionul prezidenţial al lui Nicolae Ceauşescu, considerat o bijuterie a aeronauticii din România, prin lansarea căruia fostul dictator şi-a dorit o încununare a independenţei industriei româneşti.

Aparatul de zbor va fi vândut  la un preţ de pornire de numai 25.000 de euro, licitaţia fiind programată pentru data de 27 mai, transmite casa de licitaţii Artmark.

„ROMBAC 1-11 (sau Rombac One-Eleven) este primul avion de pasageri cu reacţie produs în România. A fost construit la Întreprinderea de Avioane Bucureşti, după licenţa avionului englez mediu curier BAC 1-11⁠, avion proiectat la începutul anilor ’60 şi produs între anii 1963-1982 de compania British Aircraft Corporation.

Primul avion (YR-BRA) a fost terminat în luna august 1982 şi a fost prezentat presei şi oficialităţilor române la 27 august 1982. Primul zbor oficial de prezentare al acestui avion în faţa conducerii statului a fost executat la 20 septembrie 1982, pe aeroportul Băneasa”, scrie Artmark în prezentare.

Zborul inaugural cu pasageri al avionului ROMBAC 1-11 a avut loc la 28 ianuarie 1983, pe ruta Bucureşti-Timişoara, iar prima cursă externă a acestui aparat fiind efectuată la 23 martie 1983 pe ruta Bucureşti-Londra.

Înainte de 1989, Întreprinderea de Avioane Bucureşti, actuala Romaero Băneasa, a construit 9 aparate de acest tip, fiind singurul avion comercial cu reacţie din Europa comunistă, cu excepţia URSS.

Acest Rombac, YR-BRE, a fost avion prezidenţial între 1986 şi 1989.

Datorită extremei sale rarităţi şi însemnătăţii pentru istoria tehnică a României, avionul a fost clasat în patrimoniul cultural naţional mobil, categoria tezaur, prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 2609/11.02.2021, beneficiind de regimul legal special prevăzut de Legea nr. 182/2000 pentru protejarea patrimoniului cultural naţional mobil. Vânzarea are caracter de lichidare, avionul fiind pus în licitaţie în cadrul lichidării patrimoniale a fostei întreprinderi de stat Romavia.

Vânzarea lichidativă a avionului se desfăşoară prin operator economic autorizat de Ministerul Culturii, datorită calităţii lotului de bun cultural tehnic mobil clasat în patrimoniul naţional cultural mobil, în condiţiile Legii nr. 182/2000 şi a prevederilor din Regulamentul de licitare (în special art. 25).

Persoanele interesate să participe la licitaţie pot procura versiuni electronice ale următoarelor documente informative: ordinul de clasare şi raportul de expertiză, solicitându-le la simona.oprea@artmark.ro, M:+40728054340.

Regimul de vizionare: având în vedere dimensiunile lotului, acesta nu este expus la sediul Casei, ci este depozitat şi inspectabil pe platforma aeroportului Aeroportului Internaţional Henri Coandă, în incinta Bazei 90 Transport Aerian Otopeni ”Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu”.

Detalii tehnice

Potrivit casei de licitaţii, datele tehnice ale avionului prezidenţial sunt L: 32,61 m; LA (lăţimea fuselajului): 3,2 m; LA (anvergura aripilor): 28,5 m; l: 7,47 m; G (fără încărcătură): 27,4 t; G (maximă acceptată la decolare - pasageri, marfă, combustibil): 47,4 t motorizare: două turboventilatoare cu dublu flux Rolls-Royce Spey Mk 512-14DW capabile de o forţă de împingere de 6.000 kgf, greutate maximă: 47.400 kgf, viteza maximă cu 119 pasageri: 870 km/h, autonomia: 3.500 km.

Principalele materiale de construcţie sunt duraluminul şi oţelurile speciale.

Structura integral metalică a aeronavei este procesată prin aliaje de aluminiu cu denumirile comerciale (vechi şi noi) L72/2014 şi L73/2024, livrate sub formă de foi de tablă, plăci şi bare.

Foile de tablă au fost procesate în principal spre a deveni învelişuri formate prin întindere (stretching), specifice zonelor neriglate ale fuselajului (anterior şi posterior) sau prin roluire de precizie specifice zonelor riglate (fuselaj central).

De asemenea, din foile de duraluminiu se mai confecţionează învelişurile pentru extrados/intrdos şi stânga/dreapta ale suprafeţelor de comandă zbor (flapsuri, eleroane, frâne aerodinamice, stabilizator, profundoare, derivă, direcţie), învelişurile uşilor şi trapelor trenului de aterizare. Plăcile de duraluminiu devin învelişuri integrate (lise încorporate) extrados/intrados aripi, prin frezare şi piese structural de asamblare şi completare. Barele de duraluminiu devin cadre ale fuselajului central, prin formare şi întindere, urmată de frezare de uşurare/conturare pe maşini CNC. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite