Banca Mondială a majorat prognoza de creştere economică pentru România. Avertisment: Politica fiscală creşte sărăcia

Banca Mondială a revizuit în creştere la 4,2% estimările privind avansul economiei româneşti în anul 2019, dar avertizează că politica fiscală creşte sărăcia, iar Guvernului îi va fi greu să ţină deficitul în limita de 3%.

Cea mai recentă estimare a Băncii Mondiale arăta că economia României va creşte cu numai 3,6%, în 2019, iar ultimul raport a majorat această estimare la 4,2%.

Spre comparaţie, în 2019 Guvernul mizează pe o creştere economică de 5,5%, dar are mult de recuperat în cea de-a doua parte a anului, ţinând cont că în primul semestru avansul economiei a fost de numai 4,7%. Comisia Europeană anticipează un avans de doar 4% din PIB al economiei locale, iar cea mai recentă prognoză a FMI este de 3,1% din PIB.

Banca Mondială afirmă că creşterea României a fost mai puternică decât era de aşteptat, de 4,7% în prima jumătate a anului 2019. „Activitatea economică a fost condusă de consumul privat, susţinut de o politică fiscală expansivă şi de o revenire a investiţiilor. Piaţa muncii s-a consolidat, şomajul atingând valori istorice. Creşterea salariilor şi a pensiilor a contribuit la reducerea continuă a sărăciei. Riscurile perspectivei de creştere economică au crescut şi provin din cererea mai slabă de pe marile pieţe de export, o înăsprire a pieţei muncii şi incertitudinea politicii fiscale”, arată instituţia.

Consumul privat a rămas principalul motor al creşterii economice, majorându-se cu 6,1% de la an la an, susţinut de creşteri ale salariilor în sectorul public, a salariilor minime şi a pensiilor, care au sporit veniturile disponibile.

Investiţiile s-au majorat la 12,4% de la an la an, datorită unor performanţe mai bune decât cele aşteptate în construcţii, comerţ cu amănuntul şi servicii. Exporturile au crescut cu 2,7% de la an la an, ceea ce reflectă o cerere mai slabă pe pieţele majore de export şi o încetinire a exporturilor industriale, în timp ce importurile au rămas solide (în creştere cu 6,4%) pe fondul cererii interne puternice. În ceea ce priveşte producţia, tehnologia informaţiei şi comunicaţiile (în creştere cu 9,9%) şi construcţiile (majorare de 14,9%) au fost principalii factori de creştere. Industria a stagnat din cauza încetinirii producţiei şi a decelerării dinamicii exporturilor.

Execuţia bugetului a înregistrat un deficit de 1,9% din PIB în iunie 2019. Compensarea angajaţilor a crescut cu 23,4%, reflecând creşterile salariilor din domeniul public şi o creştere de 9% a salariului minim în ianuarie 2019, în timp ce cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 11,4% de la an la an din cauza creşterii pensiilor.

Performanţa veniturilor (în creştere cu 14,4% de la an la an) reflectă o mai bună colectare a TVA-ului (în creştere cu 12,6%) şi o creştere a contribuţiilor la asigurările sociale (în creştere cu 17,1%) datorită majorării rapide a salariilor brute şi a transferului contribuţiilor sociale de la angajatori la angajaţi. Deficitul de cont curent s-a extins la 2,4% din PIB-ul proiectat din iunie 2019, reflectând presiunile asupra consumului.

Investiţiile străine directe au crescut cu 30% în prima jumătate a anului 2019, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, însumând 1,1% din PIB-ul proiectat.

Consumul puternic şi presiunile de depreciere asupra monedei naţionale au împins rata anuală a inflaţiei la 4,1% în iunie 2019, peste ţinta superioară a Băncii Naţionale a României (BNR). BNR a menţinut rata politicii monetare neschimbată în 2019, la 2,5%, şi s-a concentrat pe gestionarea lichidităţii în sectorul financiar.

Dinamica creditului către sectorul privat a scăzut uşor în prima jumătate a anului 2019, reflectând o încetinire a creşterii împrumuturilor în monedă internă în principal către gospodării.

Piaţa muncii a beneficiat de creşterea economică, şomajul fiind de 3,8% în iunie 2019, un minim al ultimilor 27 de ani, iar salariul mediu real a crescut cu 11,2%. Cu toate acestea, rata scăzută a ocupării forţei de muncă de 65,7%, sub media UE-28 de 69,2%, însoţită de şomajul ridicat al tinerilor, de 15,4%, începând cu primul trimestru din 2019, reflectă rigidităţile structurale persistente pe piaţa muncii.

Creşte sărăcia

Deşi a fost înregistrată o creştere puternică în toată distribuţia veniturilor, indicatorii de inegalitate s-au agravat din cauza majorărilor mai rapide pentru cei din top 40 de procente. Rata sărăciei corespunzătoare ţărilor cu venituri medii superioare (folosind pragul de sărăcie PPP din 5,50 dolari / zi 2011) a scăzut între 2015 şi 2018, de la 25,6% la 20,9%, continuând progresele înregistrate începând cu 2012. Sărăcia continuă să fie substanţial mai mare şi concentrată în zonele rurale şi în rândul comunităţilor marginalizate.

În timp ce politica fiscală din 2019 susţine redistribuţia, ea creşte ratele sărăciei, deoarece transferurile directe de numerar către gospodăriile sărace nu sunt suficient de mari pentru a compensa taxele plătite, avertizează Banca Mondială.

Creşterea se va modera, dezechilibrele rămân

Creşterea economică este de aşteptat să se modereze pe termen mediu, întrucât spaţiul fiscal disponibil se micşorează şi piaţa muncii se tensionează din ce în ce mai mult, subliniază Banca Mondială. Această tensiune este probabil să fie cea mai accentuată pentru lucrătorii cu studii superioare, ale căror rate de ocupare de 89,2% în primul trimestru al anului 2019 au fost de două ori mai mari decât ale lucrătorilor cu studii inferioare. Este probabil să creeze presiune asupra creşterii salariilor şi să contribuie la creşterea inegalităţii.

Măsurile fiscale promovate în ultimii ani împreună cu incertitudinea politică în contextul unei serii de alegeri vor face puţin probabil ca guvernul să poată manevreze ferm dezechilibrele. În 2019, Banca Mondială se aşteaptă ca inflaţia să rămână ridicată, iar deficitul extern să se extindă în continuare.

Guvernul va întâmpina dificultăţi în păstrarea deficitului bugetar în limita a 3% din PIB pe termen mediu. Noua lege a pensiilor promovată recent şi creşterea planificată a salariilor în domeniul public vor pune presiune endemică asupra deficitului bugetar consolidat şi vor reduce disponibilitatea spaţiului fiscal pentru investiţii.

Cele două măsuri ar adăuga în jur de 0,8 la sută din PIB la cheltuielile publice în anul 2019 şi 1,7 la sută din PIB în 2020. Lărgirea deficitului fiscal ar împinge datoria publică la 39,5% din PIB la sfârşitul anului 2121, de la 36,6% în 2018. În ciuda acestui fapt, datoria publică rămâne una dintre cele mai scăzute din UE.

Un consum privat puternic, ajutat de politica fiscală expansivă şi creşterea continuă a salariilor reale, parţial susţinute de creşterile salariilor minime, ar trebui să continue să stimuleze veniturile reale şi să conducă la scăderi ulterioare ale incidenţei sărăciei. Rata sărăciei PPP de 5,50 dolari/ zi 2011 va scădea la 19,8% în 2019 şi la 18,1% în 2021.

Probleme din afară

Încetinirea din zona euro a început deja să afecteze exporturile din România. stimulul fiscal şi impulsul rezultat al consumului privat vor începe să se estompeze şi în ţara noastră, laolaltă cu cele mai mari economii ale subregiunii (Ungaria şi Polonia), până în 2020-2021, mai arată raportul Băncii Mondiale.

Micşorarea populaţiei active, care în mare parte reflectă emigraţia din ultimii ani către Europa de Vest, limitează de asemenea perspectivele de creştere. Progresul în ceea ce priveşte reformele structurale este cheia pentru a susţine creşterea investiţiilor private pe termen mediu.

Pe termen mediu, Banca Mondială recomandă ca politica fiscală să fie redirecţionată de la stimularea consumului către mobilizarea investiţiilor, în principal din fondurile UE, pentru a sprijini un parcurs durabil de convergenţă şi incluziune socială cu UE. Reformele administraţiei publice şi a companiilor deţinute de stat, previzibilitatea sporită a reglementărilor, precum şi politicile de soluţionare a marilor disparităţi sociale şi spaţiale ar trebui să fie pe agenda priorităţilor Guvernul, conchide instituţia.