Rezultatele barometrului au fost prezentate cu ocazia Adunării generale a membrilor Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România (CCIFER).

Barometrul se situează la 2,76 pe o scară de la 1 la 5, în scădere cu 15% faţă de 2019, şi cu o perspectivă mai degrabă negativă. Barometrul sintetizează indicatori de cadru general (economic, politic, social, atractivitate), indicatori de cadru specific (cifra de afaceri, personal, profitabilitate, investiţii) şi un indicator general de moral.

„Adunarea generală CCIFER, care a avut loc pe 1 septembrie, a făcut posibilă restituirea rezultatelor ultimului barometru de opinie realizat în rândul liderilor comunităţii economice franco-române, rezultatele contrastând cu perspectivele solide ce reieşeau din barometrul realizat în 2019. Criza globală a sănătăţii, precum şi incertitudinile politice suplimentare induse de alegerile prevăzute pentru 2020 au bulversat perspectivele economice. Nivelul moralului investitorilor francezi în România este cel mai scăzut din ultimii 10 ani, de când există barometrul CCIFER. În ceea ce priveşte cifra de afaceri şi profitabilitatea, 73% dintre managerii chestionaţi estimează o revenire a activităţii companiilor la nivelurile din 2019 până în 2022. În acest context, provocările induse de mediul economic, dar şi oportunităţile care apar, accelerează transformarea companiilor noastre. Din punctul meu de vedere, succesul constă în a şti să conducem transformarea necesară cu agilitate, cu sprijinul autorităţilor române şi europene atunci când este necesar. Prin urmare, CCIFER este foarte implicat în dialogul cu autorităţile în ceea ce priveşte măsurile de sprijinire a întreprinderilor”, a declarat Francois Coste, preşedintele CCIFER.

Conform barometrului, încrederea în mediul economic a scăzut în 2020 cu 25% faţă de 2019, iar încrederea în mediul politic s-a diminuat cu 18%, indicatorul economic fiind pentru prima oară inferior celui politic.

În ceea ce priveşte indicatorul social, acesta este la nivelul cel mai redus de până acum, cu 15% mai scăzut, reflectând astfel actualele tensiuni de pe piaţa muncii, dificultatea angajatorilor de a recruta şi de a fideliza talente, precum şi instabilitatea generalizată, care determină angajaţii să fie mai prudenţi în schimbarea locului de muncă, favorizând mai degrabă stabilitatea în detrimentul unui salariu mai avantajos.

În ceea ce priveşte profitabilitatea afacerilor, investitorii francezi se dovedesc a fi cel mai puţin pesimişti, cu numai 7% mai pesimişti faţă de 2019, disponibilitatea de a continua investiţiile în România înregistrând, de asemenea, o scădere semnificativă, de 21%. Astăzi, percepţia asupra evoluţiei cifrei de afaceri este în scădere cu -6%, însă acest indicator rămâne cel mai ridicat în rândul indicatorilor specifici.

Potrivit sursei citate, evoluţiile economice şi sociale din cel de-al doilea trimestru din 2020 au un impact semnificativ asupra moralului reprezentanţilor mediului de afaceri, care a scăzut cu 14% faţă de noiembrie 2019. La finalul lunii martie 2020, mai puţin de 20% dintre respondenţii anchetei cu privire la impactul crizei COVID-19 asupra membrilor CCIFER declarau că sunt pesimişti pe termen lung, moralul antreprenorilor situându-se atunci la 3,6 pe o scară de la 1 la 5, cu 0,3 puncte mai mare faţă de noiembrie 2019. În trimestrul 3 al 2020, după 2 luni de lockdown şi nenumărate măsuri sanitare şi restricţii de călătorie ce au îngreunat activitatea companiilor, moralul investitorilor este în scădere, înregistrând un scor de 2,84.

În ceea ce priveşte analiza sectorială, sectoarele care rezistă cel mai bine perioadei actuale de criză sunt cel al energiei şi al serviciilor IT&C, sectoarele comerţului, al serviciilor şi al agriculturii fiind grav afectate, în timp ce sectorul care înregistrează cele mai mari greutăţi este cel al turismului, cu o scădere de 25%.

Cu toate acestea, 74% dintre respondenţi prevăd o revenire la volumul de activitate din 2019 pentru următoarele 32 de luni. Astfel, 23% dintre antreprenori estimeză că activitatea companiei pe care o reprezintă este la un nivel superior faţă de 2019, 6% estimând că-şi vor relua activitatea la acelaşi nivel ca în 2019 începând din luna septembrie 2020, 21% estimând că revenirea la nivelul anului trecut se va întâmpla pe parcursul lui 2021. Restul de 24% dintre respondenţi preconizează că revenirea la nivelul lui 2019 va avea loc pe parcursul lui 2022, în timp ce 27% cred că vor atinge cifra de afaceri a anului trecut mai târziu sau poate niciodată.

Principalele provocări cu care se confruntă companiile sunt găsirea clienţilor, recrutarea şi fidelizarea talentelor, regăsirea rentabilităţii, imposibilitatea de a face un plan pe termen lung, menţinerea angajamentului investitorilor, asigurarea unui lanţ de aprovizionare fiabil şi, nu în ultimul rând, accesul la lichidităţi.

Contextul socio-economic nou pe care pandemia de COVID-19 l-a creat aduce pe lângă constrângeri şi oportunităţi pentru reprezentanţii mediului de afaceri. Astfel, printre principalele măsuri strategice pe care aceştia le-au luat începând cu luna martie sunt, în primul rând, cele ce vizează transformarea organizaţională pe termen lung, în vederea adaptării la noile condiţii de muncă: telemunca şi flexibilizarea orelor de muncă, digitalizarea proceselor interne, schimbarea strategiilor de marketing, dezvoltarea platformelor de vânzare online, la distanţă etc. Au fost luate, de asemenea, şi măsuri precum restructurarea efectivelor şi concedieri, orientarea către furnizori din proximitate, relocalizarea anumitor operaţiuni şi externalizarea de procese.

Conform respondenţilor barometrului de conjunctură economică, principalele oportunităţi pentru mediul economic sunt: telemunca, mobilitatea, cumpărarea de companii, investiţiile, digitalizarea, automatizarea, optimizarea, reducerea costurilor de chirie, adoptarea de noi strategii, e-commerce, accesul la pieţe noi, relocalizare în România, investiţiile în formarea personalului, disponibilitatea talentelor, accesul la finanţări.

În ceea ce priveşte măsurile guvernamentale de susţinere a companiilor, cele mai populare în rândul respondenţilor CCIFER sunt finanţările europene, ajutoarele de stat, şomajul parţial şi şomajul tehnic, acestea reprezentând măsuri reversibile şi mai uşor accesibile decât amânarea taxelor, garanţiile pentru liniile de trezorerie, creditele comerciale sau garanţiile pentru investiţii.

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România (CCIFER) este un lider angajat în dezvoltarea durabilă a persoanelor, a companiilor şi a României. CCIFER reuneşte circa 600 de companii franceze şi române, a căror cifră de afaceri cumulată este de 18 Mld de euro şi care au creat peste 125,000 de locuri de muncă directe. Companiile membre sunt lideri în mai multe sectoare de activitate care formează economia locală. De asemenea, CCIFER exprimă o poziţie comună a societăţilor membre şi a investitorilor francezi în România în dialogul cu autorităţile publice.