BAROMETRU Trei sferturi dintre români vor scoaterea gazelor din Marea Neagră. Rusia are de câştigat, dacă nu sunt exploatate

Un sondaj lansat vineri arată că 75,6% din români sunt de acord cu exploatarea gazelor naturale descoperite la Marea Neagră, iar jumătate sunt de părere că Rusia are de câştigat, dacă acest lucru nu se întâmplă.

Rezultatele fac parte din „Barometrul de securitate energetică”, aflat la prima ediţie şi care îşi propune să măsoare percepţii, atitudini şi viziuni legate de politica energetică analizate în tabloul mai amplu al relaţiilor internaţionale.

Potrivit studiului, în contextul în care în largul ţărmului românesc al Mării Negre au fost descoperite rezerve importante de gaz natural, 75,6% dintre respondenţi sunt de acord cu exploatarea acestora, 14,7% nu sunt de acord şi 9,6% nu ştiu sau nu răspund. În opinia celor intervievaţi, principalele avantaje ale exploatării gazelor offshore ar fi: asigurarea de resurse interne de gaz la preţuri bune pentru populaţie (37% dintre respondenţi aleg această variantă), câştigarea independenţei energetice prin eliminarea importurilor de gaz din Rusia (17,6%), dezvoltarea economiei româneşti (16,5%), obţinerea de venituri importante la bugetul de stat (11,1%), dezvoltarea industriei petrochimice (5,3%), îmbunătăţirea parteneriatului strategic româno-american (3%). 4,6% dintre cei intervievaţi consideră că România nu ar avea niciun avantaj. 0,1% menţionează alt avantaj, în timp ce 4,8% nu ştiu sau nu răspund.

Întrebaţi cine cred că va avea de câştigat dacă gazele descoperite în Mărea Neagră NU vor fi exploatate în următorii ani, 50,1% dintre respondenţi menţionează Rusia, 19,8% Romania, 10,2% Europa, 5,4% SUA. 14,5% nu ştiu sau nu răspund.

Românii cred că Ordonanţa 114 creşte preţurile la gaze

62,7% dintre respondenţi nu sunt de acord cu decizia guvernului de a adopta OUG 114, în timp ce 21% sunt de acord, iar 16,3% nu ştiu sau nu răspund.  Atunci când este invocată posibilitatea scăderii investiţiilor companiilor din energie, cu impact negativ asupra producţiei de gaze, dezacordul faţă de OUG 114 este de 66,8%.

Majoritatea respondenţilor consideră că măsurile adoptate prin OUG 114 vor avea efecte negative precum: creşterea facturilor la gaze şi electricitate (63,5%), scăderea numărului de locuri de muncă din sectorul energetic (54,8%) plecarea investitorilor străini (55,6%) sau scăderea investiţiilor din sectorul energetic (54,8%).

58% dintre respondenţi consideră că statul ar trebui să subvenţioneze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici, iar 35,4% că statul ar trebui să subvenţioneze cu sume mici toţi consumatorii, indiferent de veniturile pe care le câştigă.

Românii vor ca gazul să fie păstrat, nu exportat

Chestionaţi cu privire la cazul ipotetic în care România ar produce mai mult gaz decât consumă, 54,5% dintre cei intervievaţi consideră că surplusul de gaz ar trebui păstrat în depozite, în timp ce 40% sunt de părere că surplusul de gaz ar trebui vândut la export. 5,5% nu ştiu sau nu răspund.

90,6% dintre respondenţi apreciază că este important şi foarte important ca România să dezvolte sectorul energiei regenerabile. 86,4% dintre cei intervievaţi consideră că este important şi foarte important ca ţara noastră să utilizeze gazul natural de la Marea Neagră pentru extinderea alimentării cu gaz a populaţiei. 85,8% dintre români sunt de părere că este important şi foarte important ca ţara noastră să nu mai importe gaz natural din Rusia. 76,1% consideră că este important şi foarte important ca România să exporte energie electrică.

Românii consideră schimbările climatice reale şi vor energie verde

Întrebaţi dacă schimbările climatice (încălzirea globală) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta, sau unul fals, inventat în scopul promovării comerciale a unor tehnologii, 83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu ştiu sau nu răspund. 

Rugaţi să-şi exprime opinia cu privire la sursele de energie care ar trebui încurajate cel mai mult în România (două variante de răspuns posibile), 50,7% dintre respondenţi menţionează energia produsă de panourile solare (fotovoltaice), 46,3% energia eoliană (produsă de vânt), 35% energia produsă de hidrocentrale, 17,5% energia produsă prin arderea deşeurilor (biomasa), 16,8% energia produsă prin arderea cărbunelui, 11,1% energia produsă prin arderea gazului natural, 11% energia nucleară. 11,6% dintre cei chestionaţi nu ştiu sau nu răspund.

61% dintre români apreciază că economisirea consumului de energie electrică este foarte importantă pentru ei, 32,5% că este importantă, 4,9% puţin importantă, 1,4% foarte puţin importantă. 51,4% dintre respondenţi consideră că economisirea consumului de gaz este foarte importantă pentru ei, 36,8% că este importantă, 5% puţin importantă, 1,2% foarte puţin importantă. 5,4% declară că nu folosesc gaz. 42,3% dintre cei chestionaţi consideră că economisirea consumului de carburanţi este foarte importantă pentru ei, 29,9% că este importantă, 5% puţin importantă, 1,5% foarte puţin importantă. 20,3% declară că nu folosesc carburanţi.

La întrebarea „Care este motivul principal pentru care consideraţi importantă economisirea de energie?”, 62% indică reducerea costurilor financiare, 30,8% reducerea poluării şi 6,2% confortul personal.

În ceea ce priveşte comportamentul de economisire, 23,7% dintre cei intervievaţi declară că reduc sau opresc întotdeauna căldura în timpul sezonului rece (când pleacă de acasă), 38,5% de multe ori, 21,4% mai rar, 15,6% niciodată.     

Sunt de acord cu finalizarea construirii celor două reactoare nucleare de la Cernavodă 65,9% dintre respondenţi, 22,6% se opun acestei idei şi 11,5% reprezintă non-răspunsuri.

În opinia românilor, celelalte două reactoare nucleare de la Cernavodă ar trebui realizate în colaborare cu companii specializate din: Uniunea Europeana (30,6%), SUA (28%), Canada (17,2%), China (4,7%), Rusia (3,5%), alte ţări (1,7%). Procentul non-răspunsurilor la această întrebare este de 14,3%.

„Barometrul de securitate energetică” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) şi a Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS). Prima ediţie a acestui barometru a fost lansată vineri 20 septembrie 2019.