Bătălia subterană pe gazoducte. România continuă proiectul BRUA în ciuda presiunilor unor state vecine

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Partea română este foarte aproape de a finaliza gazoductul BRUA cel care ar urma să lege Bulgaria-România-Ungaria-Austria, în ciuda tuturor presiunilor făcute de-a lungul timpului de partea ungară.

Informaţia a fost furnizată recent şi de premierul Ludovic Orban, potrivit căruia lucrările asumate de România prin Transgaz vor fi gata în acest an.

”În cursul acestui an, vom finaliza BRUA (n.r.- gazoductul Bulgaria-România-Ungaria-Austria), tronsonul de pe teritoriul României (...) Obiectivul nostru este să extindem reţelele de gaz, magistralele, astfel încât să permitem accesul la gaz la cât mai multe comunităţi locale. România are gaz şi cetăţenii români nu pot să aibă acces la gaz, iar foarte multe comunităţi locale sunt private de accesul la gaz. Dezvoltarea reţelei de gaz natural face parte din programul nostru de dezvoltare a infrastructurii, ca o bază pentru dezvoltarea economică a României şi pentru asigurarea unor servicii de calitate pentru cetăţenii români”, a mai spus Orban.

 

Cine a pus pus „beţe-n roate” proiectului

Ceea ce nu s-a spus în mod oficial este că România a întâmpinat numeroase probleme create de partea ungară (şi nu numai), de la declaraţii oficiale, precum cele ale premierului ungar Viktor Orban din urmă cu doi ani, până la acţiuni făţişe de scoatere a României din proiect.

„Sunt circa şapte ani de când ruşii, bulgarii, sârbii, ungurii şi austriecii au început să implementeze South Stream, botezat la un moment dat «Culoarul Nordic Bulgar, apoi Balcan Stream, iar mai nou TurkStream, totul cu ajutorul unor înalţi oficiali europeni”, au declarat pentru „Adevărul” surse din piaţă.

Sursele noastre spun, sub protecţia anonimatului, că această „cooperativă de state” a pus la cale investigarea Transgaz de către Comisia Europeană, „ fără nicio fundamentare, fără niciun motiv temeinic de încălcare a legislaţiei europene, ci doar pentru că încurca planurile altor state”.

„A fost cu totul o înscenare macabră declanşată împotriva Transgaz care a avut şi susţinători de la Bucuresti, unii inconştienţi alţii cu slujba. Când România va investi suficient şi în gazele din Marea Neagră, abia atunci va putea juca mai activ pe pieţele din regiune. Deocamdată, România nu mai poate fi ocolită uşor de tranzitul din regiune odată ce BRUA e gata”, au spus sursele citate.

Potrivit acestora, în următorii ani, importanţa gazelor din Marea Neagră se va reduce treptat. „Green deal va afecta puternic resursele minerale, iar dacă România nu va lua o decizie care să poată permite investitorilor să demareze proiectele într-un termen foarte scurt, ne vom trezi că nimeni nu va mai dori să investească miliarde de euro în aceste dezvoltări. Oare de ce toată lumea se opune (chiar dacă nu făţiş) dezvoltării acestor proiecte? Care sunt jocurile Austriei în acest caz? De ce nu pune nimeni problema într-un mod pragmatic şi practic? Contractele existente rămân aşa cum sunt. Nimeni nu are de pierdut nimic, dimpotrivă, pentru că în caz contrar, dacă vreunul din investitorii existenţi va decide să dea în judecată statul român pentru nerespectarea termenilor contractuali, penalităţile de plată vor fi uriaşe. Gazele rămân în pământ şi câltigă în continuare „mama Rusia”. Viitoarele concesiuni (runda X offsore) pot fi lansate sub orice alţi termeni mai favorabili actualului proprietar al resurselor - dacă asta se doreşte. Dar ceea ce a fost deja semnat ar trebui respectat. E simplu şi corect! În plus ar reprezenta o şansă să folsim acele gaze, acum cat se mai poate. Este momentul ca acum să ne folosim de avantajele pe care le putem avea”, a declarat sursa noastră.

Acum, ungurii investesc în TurkStream

Transportatorul maghiar de gaze, FGSZ, a aprobat vineri un plan de investiţii privind construcţia unui gazoduct până în Serbia cu o capacitate de 6 miliarde de metri cubi pe an, capacitate care trebuie atinsă la graniţa cu Serbia până în luna octombrie 2021.

Anterior, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto a declarat că Ungaria a semnat un acord comercial cu privire la achiziţionarea unei cantităţi de 4,2 miliarde metri cubi de gaze naturale de la grupul rus Gazprom în perioada octombrie 2020-octombrie 2021. Szijjarto a mai spus că Budapesta este interesată "în oportunitatea de a cumpăra gaze naturale ruseşti via TurkStream şi Bulgaria, începând de la finele anului următor".

TurkStream va permite furnizarea de gaze naturale ruseşti din Rusia până în Turcia, via Marea Neagră, prin intermediul a două linii. Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, care va trece prin Bulgaria via Europa Centrală, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.

Scandalul, pornit în 2018 de premierul Viktor Orban

România, Bulgaria, Austria şi Ungaria au semnat în septembrie 2017 memorandumul pentru finalizarea gazoductului BRUA. Câteva luni mai târziu, în februarie 2018, premierul Viktor Orban anunţă că Ungaria va semna în curând un acord care îi va permite să importe anual 4 miliarde de metri cubi de gaze naturale din România, pentru următorii 15 ani.

Ministerul român al Afacerilor Externe reacţionează însă afirmând că „nu poate fi vorba despre surse de gaze sau infrastructuri cu dedicaţie exclusivă pentru o anume ţară”.

În iunie 2018, Transgaz demarează construcţia gazoductului BRUA, cu ajutorul unui împrumut luat de la BERD, dar câteva zile mai târziu, transportatorul ungar de gaze naturale, FGSZ, deschide un nou război la nivel declarativ, afirmând că România nu are ce face cu atât de mult gaz.

Kristof Terhes, CEO al transportatorului maghiar de gaze FGSZ a spus, la 27 iunie 2018, că România nu are ce face cu întreaga producţie de gaze din Marea Neagră, astfel că gazele vor ajunge în vestul Europei prin Ungaria.

România se află pe punctul de a lua cea mai importantă decizie economică din ultimii 20 de ani. Vorbim de 200 de miliarde de metri cubi de gaze. (...) România nu poate consuma toată această cantitate de gaze, având în vedere faptul că doar 30-35% din populaţie este conectată la reţeaua de gaze, în timp ce în Ungaria este vorba de 95% (a doua cea mai mare reţea din Europa, din acest punct de vedere, după Olanda, unde 99% din populaţie este racordată la reţeaua de gaze). Este pur şi simplu prea mult pentru necesitatea internă a ţării.

Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?”, a spus Kristof Terhes.

Proiectul BRUA - Faza 1 presupune  construcţia conductei de transport gaze naturale Podişor-Recaş, în lungime de 479 km, cu diametru de 32” (Dn 800) şi presiunea de proiectare de 63 bar. 

 La finalizarea fazei I a proiectului BRUA se va asigura fluxul bidirecţional de gaze naturale spre: Bulgaria - prin interconectorul Giurgiu - Ruse,  1,5 miliarde Smc/an (171.000 Smc/h), la 30 bar la graniţă şi Ungaria - prin interconectorul Horia - Csanadpalota, a 1,75 miliarde Smc/an (200.000 Smc/h), la 40 bar la graniţă.

Proiectul BRUA Faza I este prioritar la nivel naţional şi regional. El este inclus în lista proiectelor Central East South Europe Gas Connectivity (CESEC), pentru că aduce o contribuţie semnificativă la creşterea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale şi a gradului de interconectivitate regională.

SNTGN Transgaz SA Mediaş este una dintre cele mai importante companii din portofoliul Ministerului Economiei. Operatorul tehnic al Sistemului Naţional de Transport (SNT) gaze naturale, asigură îndeplinirea strategiei naţionale privind transportul intern şi internaţional al gazelor naturale şi dispecerizarea gazelor naturale, în condiţii de eficienţă, transparenţă, siguranţă, acces nediscriminatoriu şi competitivitate.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite