Blocaj iminent pe segmentul pensii private şi asigurări: ASF obligă firmele să afle rapid sursa banilor clienţilor

Societăţile din asigurări, administratorii pensiilor private, atât cele facultative, cât şi cele obligatorii, dar şi brockerii de pe piaţa de capital şi administratorii fondurilor mutuale obigaţi să întocmească într-un timp foarte scurt baze de date cu datele de identificare ale tuturor clienţilor lor în care să menţioneze şi sursa banilor acestora.

Regulamentul ASF nr. 13/2019 privind instituirea măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului a fost publicat deja în Monitorul Oficial, având ca termen de implementare data de 17 ianuarie 2020, termen considerat de specialiştii în domeniu drept mult prea scurt pentru a putea fi respectat.

„În mod concret, prin acest regulament, toate societăţile supravegheate de ASF sunt obligate să ia anumite măsuri de cunoaştere a tuturor clienţilor lor, care să cuprindă, pe lângă toate datele de identificare (CNP, adresa de domiciliu, serie şi număr C.I.) şi date privind sursa banilor. Este vorba despre milioane de dosare care trebuie întocmite în puţin peste o lună de zile”, a declarat pentru „Adevărul” avocatul Victor Stănilă, managing partner al Victor Stănilă Law Office.

Potrivit datelor culese de „Adevărul” din statisticile Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), doar la Pilonul II sunt înregistraţi circa 7,2 milioane de participanţi, la Pilonul III aproximativ 500.000 de persoane fizice, iar pe piaţa RCA fiind înregistraţi circa 6,5 milioane de posesori de autoturisme.

„Toate societăţile sus-amintite au un termen extrem de scurt pentru a întocmi baze de date pentru tate aceste 14 milioane de persoane fizice, pe care trebuie să le păstreze şi să le întocmească profiluri de risc.

Noile reglementări ar putea bloca activitatea instituţiilor financiare întrucât într-un termen de o lună este aproape imposibil să adopţi şi să aplici norme noi pentru milioane de clienţi”, a adăugat avocatul.

Regulamentul ASF a fost emis în aplicarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Aceasta stabileşte că entităţile raportoare se conformează obligaţiilor ce le revin în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia. Totodată, a fost instituit un termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a legii ca autorităţile de supraveghere să emită reglementări sectoriale în vederea aplicării dispoziţiilor legii.

“De remarcat că ASF şi-a îndeplinit obligaţia de a emite reglementări sectoriale cu numai o lună înainte de expirarea termenului în care societăţile supravegheate trebuie să adopte şi să implementeze noile reguli”, atrage atenţia avocatul Victor Stănilă, managing partner al Victor Stănilă Law Office.

Implementări diferite ale aceleiaşi legi

Atât BNR cât şi ASF au elaborat şi publicat Reglementări privind instituirea măsurilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului, însă modul în care cele două instituţii au decis ca entităţile raportare trebuie să implementeze Regulamentul sectorial este diferit.

Dacă BNR a înţeles că instituţiile de credit au mii de clienţi şi este astfel necesară o perioadă de conformare de până la 18 luni, ASF a decis să oblige entităţile reglementate să se asigure că măsurile de cunoaştere a clientelei actualizate sunt aplicate tuturor clienţilor existenţi cel târziu până la data de 17 ianuarie 2020, cu excepţia cazului în care se face vorbire de societăţi cu acţiuni la purtător. 

Societăţile din asigurări, pensii private şi piaţa de capital sunt astfel obligate ca, până la data de 17 ianuarie 2020, să completeze fişele clienţilor persoane juridice străine inclusiv cu informaţii privind beneficiarii reali.

“Vorbim despre o implementare diferită a unui articol din Legea 129/2019 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (art 14) potrivit căruia entităţile raportoare aplică măsurile de cunoaştere a clientelei nu numai tuturor clienţilor noi, ci şi clienţilor existenţi, în funcţie de risc, inclusiv atunci când circumstanţele relevante privind clientul se schimbă.

Pentru îndeplinirea aceleiaşi obligaţii legale, autorităţile de reglementare (BNR, respectiv, ASF) au prevăzut termene diferite care dezavantajează clar entităţile din subordinea ASF, existând în final riscul ca intermediari în pieţele supravegheate de ASF să rămână numai băncile, care se vor prevala de reglementarea mai avantajoasă”, explică avocatul Victor Stănilă.

Neconcordanţe 

Modul în care ASF a ales să reglementeze nu a avut în vedere impedimentele de ordin legal sau tehnic cu care s-ar putea confrunta entităţile raportoare. Abordarea ASF este necorelată cu legea întrucât, de exemplu, o instituţie financiară trebuie să solicite unui client persoană juridică să îşi stabilească beneficiarul real anterior ca acesteia să îi expire termenul de 12 luni prevăzut de lege în care să îl declare la Registrul Comerţului. 

În plus, ASF nu a avut în vedere timpul necesar modificării şi aprobării documentelor interne, existând cazuri în care unele ar trebui aprobate sau avizate de ASF. Mai mult, multitudinea de informaţii suplimentare pe care societăţile trebuie sa le obţină de la clienţii existenţi în aplicarea măsurilor actualizate ori necesitatea de a dezvolta ori procura sisteme IT de automatizare a proceselor necesită timp.

Care sunt urmările

În cazul în care entităţile reglementate de ASF nu pot aplica noile reguli tuturor clienţilor existenţi, acestea nu trebuie să continue relaţia de afaceri sau să efectueze tranzacţia ocazională. Pentru a evita o blocare a activităţii societăţilor din asigurări, pensii private şi piaţa de capital ar fi necesar ca ASF să recurgă cât mai curând la modificarea propriei norme. 

Victor Stănilă este avocat de drept civil si dreptul afacerilor, specializat pe piaţa de capital. Fondator al propriului cabinet de avocatură, are dublă pregătire -în drept şi economie, domeniu în care s-a specializat la cursurile postuniversitare în finanţe ale Universităţii din Porto. Are experienţă de peste 15 ani pe piaţa de capital unde a activat ca purtător de cuvânt al CNVM, apoi ca Head of Compliance la SSIF Tradeville.

Pe lângă domeniul financiar, Victor are o vastă experienţă în dreptul afacerilor, de la clasicele operaţiuni de înregistrare a evenimentelor corporative, la consultanţă privind vulnerabilităţi ce pot atrage răspunderea delictuală sau contractuală a firmei sau evaluarea riscurilor pentru prevenirea faptelor de natură penală cu care s-ar putea confrunta societatea.