Bode: Autostrada Comarnic-Braşov trecea prin curtea Castelului Cantacuzino. Dacă nu construim Lugoj-Deva pierdem toate fondurile europene

Inquam Photos / Dan Porcutan

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a declarat, marţi seară, la Digi24, că traseul autostrăzii Comarnic – Braşov trecea, în studiul de fezabilitate, prin curtea Castelului Cantacuzino din Buşteni, dar şi „prin etajul 7” al unui imobil.

Oficialul din Guvern a declarat la Digi24 că studiul va fi revizuit, iar până în 2026 autostrada ar putea fi terminată.

„Am decis să revizuim studiul de fezabilitate, dar modificăm traseul în staţiunile montane. Constatăm că traseul autostrăzii trecea pe la etajul 7 prin câteva imobile construite după ce această autostradă a demarat la nivel de studiu de fezabilitate. În calea acestui traseu s-au dat foarte multe autorizaţii de construcţie care nu trebuiau să fie date şi asta ar fi blocat construcţia autostrăzii.

Refacem traseul pe zona staţiunilor montane pentru a nu afecta. De exemplu, trecea prin curtea Castelului Cantacuzino la Buşteni.

Refacem traseul astfel încât să protejăm staţiunile montane, cu tunel, ecoducte, astfel încât, în această zonă, să putem să începem lucrările pe etape. Am împărţit în 5 loturi. Cel mai uşor de realizat e lotul Comarnic - are 7 km, va fi utilizat în regim de variantă ocolitoare, valoarea lucrărilor eligibile este de sub 75 de milioane de euro. Deciziile le luăm la nivel naţional. Nu avem nevoie de multe avize, acorduri de la Comisia Europeană. Sunt bani europeni.

Putem demara foarte repede procedurile pentru execuţia lotului Comarnic.

Revizuirea studiului durează 24- 30 de luni, stabilită de specialişti. Din momentul în care semnăm contractul de execuţie, vorbim de aproximativ 3 ani de zile. Înseamnă că în următorii 5, 6 ani de zile putem vorbi de finalizarea acestui tronson”, a afirmat Lucian Bode.

Acesta spune că autostrada va costa aproape 1,2 miliarde de euro.

Lugoj - Deva

Ministrul Transporturilor e explicat cum s-a ajuns în situaţia ca la autostrada Lugoj – Deva construcţiile suplimentare să fie de 140%, după ce a fost blocată de traseul natural al ursului brun.

„Acolo sunt patru loturi. Lotul 2 avea cinci secţiuni. Au fost finalizate trei. O secţiune de 4 km este finalizată în proporţie de 75%, dar nerecepţionată.

Celebra secţiune a urşilor, cu cei 9 km, în acest moment am reluat procedura de licitaţie, pentru că avem obligaţia să închidem Lugoj-Deva înainte de expirarea celui de-al doilea exerciţiu financiar european.

Acest proiect este fazat din 2007 – 2014. Îl poţi faza o singură dată. Dacă nu finalizăm lucările pe Lugoj-Deva până în 2023 riscăm nu doar să pierdem banii europeni, cei aproape 200 de milioane de euro pentru acest sector, ci toţi banii europeni alocaţi pentru cei 100 de km între Lugoj şi Deva, aproximativ 500 de milioane de euro.

Nu mi-ar fi de ajuns o oră să explic cum s-a ajuns la această nebunie în care în 2013 se semnează un contract pentru execuţia acestei lucrări de autostradă pe un aviz de mediu fără urşi, în 2013 apare problema urşilor, în 2018 Ministerul Mediului spune că acolo nu sunt urşi, iar la patru luni se emite un ordin de ministru şi spune nu numai că sunt urşi, spune că tot traseul ursului brun între Apuseni şi Meridionali trece prin acea zonă. Comisia Europeană ce să mai înţeleagă? Au spus «aveţi nevoie de tunele, de viaducte, vă finanţăm de la 500 de milioane la 900 de milioane de euro».

Vina este a autorităţilor statului român. Trebuie măsuri de capacitate administrativă, îmbunătăţirea relaţiilor între autorităţile naţionale şi cele locale. Şi din acest motiv s-a ajuns aici. Refuz să cred că au fost alte interese şi că le-au promis celor care au câştigat licitaţia pe acel tronson «veniţi cu lucrări suplimentare». Când au văzut că acele lucrări sunt cu 140% mai mult, au scos din contract respectivul tronson şi au încercat să-l scoată la licitaţie separat.

Până la sfârşitul lui 2023 trebuie să finalizăm lucrările”, a afirmat Bode.

Plan pe 10 ani

De asemenea, el a declarat că, chiar şi în situaţia în care România ar avea mai mulţi bani, statul nu ar putea executa proiecte pe măsura finanţării.

„Mulţi au spus 3.000, 4.000 de km. OK. Şi de unde îi finanţezi? Ne-am asumat un angajament naţional în ceea ce priveşte alocarea a 2% din PIB pentru infrastructura de transport. Principala sursă de finanţare va rămâne fondurile europene nerambursabile. 2% din PIB înseamnă în următorii 10 ani aproape 50 de miliarde de euro.

Anul acesta avem 6,4 miliarde de lei, adică 0,6% din PIB pentru infrastructură, pe componenta fonduri europene nerambursabile.

Dacă azi am avea 4 miliarde de euro, 2% din PIB, nu am fi în stare să implementă proiecte în valoarea de 4 miliarde de euro”, a precizat ministrul.

Potrivit acestuia, pentru a nu se mai ajunge la astfel de blocaje, trebuie elaborat un plan pe 10 ani.

„Cred că este nevoie de un document cadru, de referinţă, pentru politicile publice relevante din acest sector. Aici vor urma o serie de consultări cu mediul academic, cu mediul de afaceri, cu patronate, sindicate, ONG-uri. Facem acest plan în săptămânile următoare. La final rezultă un document pe care eu îl voi promova în Guvern, îl vom adopta printr-o HG şi va sta la baza politicilor de transporturi în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii de transport în următorii 10 ani”, a afirmat Lucian Bode.