Bomba socială din spatele certificatelor verzi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta spun doar jumătăţi de adevăr în scandalul privind subvenţiile acordate energiei regenerabile, iar adevărata problemă o constituie posibilitatea închiderii unor capacităţi din industrie, minerit şi energie.

După „electorată“ şi super-acciza de 7 eurocenţi pe litrul de carburant, preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta au găsit un alt subiect pe care să se atace: certificatele verzi, un subiect cu o miză de 10 miliarde de euro, atât cât cumulează subvenţiile acordate sectorului energiei regenerabile. La acestea care se adaugă posibilitatea relocării marii industrii energofage şi, urmare directă, implozia sectorului termo şi al celui de extracţie a cărbunelui, ca urmare a scăderii consumului de electricitate.

Preşedintele Traian Băsescu a sesizat Curtea Constituţională în privinţa legii de amânare a unei părţi din subvenţia pentru energia verde încă din 26 februarie, însă conflictul a escaladat puternic în urmă cu câteva zile, când sindicaliştii din industrie au demarat proteste atât în faţa Curţii Constituţionale, cât şi la Guvern, dar şi în ţară.

Premierul Victor Ponta a anunţat acum două zile că neadoptarea legii până la 1 aprilie ar duce la creşterea cu 50% a componentei privind energia verde în facturi, din cauza creşterii cotei de energie regenerabilă de la 11% la 15%. Preşedintele Traian Băsescu a replicat, afirmând că ordonanţa de urgenţă deja produce efecte şi că el n-ar fi contestat decât faptul că nu a fost notificată Comisia Europeană. Ulterior, Băsescu a anunţat că a promulgat legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă 57/2013.

Aceasta amână până în 2017 câte un certificat verde pentru producătorii din sectoarele eolian şi cel microhidro şi două pentru cei din sectorul fotovoltaic. Anterior, la fiecare MWh de energie produsă se acordau câte două astfel de certificate verzi în domeniul eolian, trei în microhidro şi şase pe segmentul fotovoltaic. Aceste certificate sunt emise de către Transelectrica, iar furnizorii sunt obligaţi să achiziţioneze pentru a îndeplini cotele obligatorii stabilite pentru atingerea ţintelor asumate la Bruxelles. Mai departe, furnizorii recuperează costurile de la consumatorii finali, atât populaţia, cât şi industria.  

Cost, nu preţ

Componenta de energie regenerabilă constituie în acest moment în jur de 11% din valoarea unei facturi medii pentru populaţie. Pentru consumatorii industriali, ponderea certificatelor în factură de energie este mult mai mare, în special atunci când costurile cu energia au pondere mare în produsul finit. 

Alro, cel mai mare consumator de electricitate din ţară, a anunţat recent că va elabora un plan pentru închiderea unor capacităţi de producţie din cauza influenţei negative în costuri cheltuielilor cu ecotaxele. Sindicaliştii au anunţat anterior că grupul ia în considerare concedierea a 500 din cei 700 de angajaţi ai combinatului Alum Tulcea.

Şi ArcelorMittal, al doilea mare consumator de energie din ţară, are probleme. Anul trecut, premierul Victor Ponta s-a întânit cu magnatul indian Lakshmi Mittal, proprietarul producătorului de oţel ArcelorMittal, care a spus răspicat că grupul se va retrage din Europa dacă problemele cu energia vor persista. Concomitent, sunt afectate şi companiile de pe orizontală.

De altfel, costurile cu utilităţile au devenit o problemă stringentă în toată industria: inclusiv Dacia, cel mai mare exportator al ţării, s-a plâns anul trecut de acest lucru în cadrul discuţiilor privind strategia de reindustrializare. Orice „tresărire“ a costurilor cu energia poate afecta puternic economia, deoarece industria are o pondere de 32% în Produsul Intern Brut (PIB). Spre comparaţie, statele zonei euro au ponderi în jur de 18%.

Constantin Niţă, până de curând ministru delegat pentru Energie, astăzi ocupant al portofoliului Economiei, anunţa recent că marii consumatori industriali vor fi scutiţi de achiziţia a 85% din certificatele verzi ce le revin. Măsura încă se negociază cu reprezentanţii Comisiei Europene.

Probleme termo şi în minerit

Energia din surse regenerabile produce probleme şi altor companii, precum Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara.

De exemplu, Complexul Oltenia este cel de-al doilea mare producător de energie din ţară şi se confruntă cu o altă situaţie: energia regenerabilă trebuie preluată cu prioritate în sistem, astfel că afluxul de energie verde a dus preţul electricităţii în jos pe bursa specializată OPCOM. Anul trecut, sectorul eolian şi-a dublat producţia, ajungând la 4,6 TWh, de la 2,05 TWh în 2012. Astfel s-a ajuns la o anomalie: preţul energiei s-a tot ieftinit în ultimii ani, dar costurile finale la consumatori au tot crescut.

Complexul Oltenia are aproape 19.000 de angajaţi, din care 13.000 lucrează la extracţia lignitului, în cariere situate preponderent în judeţul Gorj, dar şi Mehedinţi şi Vâlcea. Angajaţii societăţii au fost trimişi de mai multe ori forţat acasă din această cauză. Complexul Hunedoara funcţionează, la rândul său, pe baza huilei extrasă din Valea Jiului, zonă monoindustrială.

Pe de altă parte, investitorii din domeniul regenerabilelor, unde s-au băgat circa 6 miliarde de euro în ultimii ani, consideră că Guvernul atacă „brutal“ sectorul. Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA) reclamă că această industrie este supusă unei „cvasi-naţionalizări“.

Cum subvenţionează fiecare român economiile altor ţări

Schema totală prin care România sprijină producerea de electricitate din surse regenerabile este de 10 miliarde de euro. Tocmai această schemă generoasă a generat două efecte perverse.

În primul rând, preţul energiei a scăzut datorită stimulentelor, ceea ce a impulsionat exportul de electricitate mai ieftină în Ungaria, Bulgaria şi Serbia, unde tarifele sunt mai mari. Astfel, fiecare român subvenţionează din propriul buzunar statele importatoare.

În al doilea rând, doar o treime din sumele alocate „verzilor“ rămân în economia României, restul fiind „exportaţi“ prin achiziţia de turbine eoliene sau panouri solare din străinătate. De asemenea, nici operarea lor nu creează multe locuri de muncă. 

Creează, însă, mari probleme în sistemul energetic naţional atunci când vântul nu bate sau cerul este acoperit de nori, deoarece producţia trebuie compensată rapid din alte surse convenţionale. De altfel, fix sectorul termo bazat pe cărbune a susţinut sistemul energetic şi atunci când fost secetă şi Hidroelectrica a declanşat clauza de forţă majoră, dar şi lunile trecute, când, din cauza frigului şi a ninsorilor, a crescut puternic consumul de electricitate.  

Cum sprijină alte state energia verde

Nivelul subvenţiilor oferite investitorilor în energia verde din România este cel mai ridicat din Europa în funcţie de cuantumul pe fiecare MWh, cu un procent de 224% pentru eolian, comparativ cu o medie europeană de 100%. Pentru energia solară, nivelul este unul fantastic – de 657%.

Din cauza subvenţiilor generoase, România a ajuns să aibă 4.400 MW instalaţi în surse regenerabile, din care 2.700 MW în eolian, 1.077 MW în fotovoltaic, 536 MW în microhidrocentrale şi 95 MW în biomasă. Mai mult, la Transelectrica sunt cereri de racordare pentru proiecte care totalizează 30.000 MW, în condiţiile în care tot sistemul energetic actual al României are puţin peste 20.000 MW.

În Germania, principala diferenţă faţă de România o constituie faptul că aceasta are tarife speciale de injectare în reţea, aşa-numitul „feed-in tariff“, şi nu se bazează pe sistemul de certificate verzi. Statul german a păstrat competitivitatea marilor consumatori industriali asigurându-le acestora anumite excepţii. Cu toate acestea, şi Germania a anunţat că va reduce schema, din cauza costurilor tot mai mari. De altfel, şi alte state, precum Spania, Bulgaria, Cehia şi Grecia au redus deja finanţările. 

Pe lângă amânarea unei părţi din subvenţii, ţara noastră a luat şi decizia tăierii unei părţi consistente pentru proiectele noi, după ce Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a constatat că investitorii sunt supracompensaţi. Astfel, de la 1 ianuarie, investitorii în capacităţi noi primesc trei certificate pe fiecare MWh produs solar, cei din eolian au 1,5 certificate, iar microhidrocentralele primesc doar 2,3.

Potrivit datelor ANRE, ţara noastră şi-a îndeplinit deja ţintele de energie verde asumate pentru anul 2020

 Mai puteţi citi:

Cum subvenţionează fiecare român din buzunarul propriu economiile Bulgariei, Ungariei şi Serbiei

Efect pervers al certificatelor verzi: preţul energiei a scăzut datorită stimulentelor pentru energie regenerabilă, ceea ce impulsionează exportul de electricitate mai ieftină în Ungaria, Bulgaria şi Serbia. Însă facturile rămân la fel de mari pentru populaţie şi industrie.

Românii au pompat anul trecut subvenţii de 416 milioane de euro în producătorii de energie regenerabilă, cu 34% mai mult decât în 2012

Consumatorii de energie au plătit anul trecut 415,8 milioane de euro pentru a susţine energia regenerabilă prin sistemul de certificate verzi, cu 33,7% mai mult faţă de nivelul atins în 2012, de 310,8 milioane de euro, chiar dacă preţul pe certificat a scăzut cu 25%, potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), citate de Mediafax.

„O scrisoare pierdută“ printre certificatele verzi

După scandalul de anul trecut privind amânarea unui număr de certificate verzi pentru producătorii de energie regenerabilă şi ameninţările cu relocarea din partea sectorului industrial, anul 2014 a început ca-n piesa „O scrisoare pierdută“: cu un nou haos legislativ în domeniu.

Departamentul pentru Energie: CE a fost prenotificată în privinţa amânării certificatelor verzi. Cererea de reexaminare conţine informaţii eronate

Guvernul a prenotificat Comisia Europeană în privinţa intenţiei de a amâna o parte a certificatelor verzi şi a anunţat că „la prima vedere“, modificările nu par să ridice probleme de încălcare a Tratatului de aderare, Administraţia Prezidenţială furnizând „date eronate“ în cererea de reexaminare a legii, arată, într-un comunicat, Departamentul pentru Energie.

Legea privind amânarea certificatelor verzi a fost retrimisă de preşedintele Băsescu în Parlament. România, pe cale să rămână cu energia scumpă

Preşedintele Traian Băsescu a retrimis în Parlament spre reexaminare legea prin care o parte a certificatelor verzi este amânată, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite