Bucşa, Unicredit: România se apropie de situaţia din 2008, dar încă nu este acolo, preţurile la locuinţe nu sunt în creştere
0
Situaţia din România începe să arate similar cu cea din 2008, dinainte de criză, cu o revenire a consumului şi a salariilor, dar încă nu a ajuns în acel punct, întrucât preţurile locuinţelor, care au scăzut cu circa 25%, nu au reintrat pe pantă ascendentă, precum în Ungaria, astfel că există spaţiu de creştere, a declarat vineri macroeconomistul UniCredit Bank la Londra Dan Bucşa.
„Încă nu ne întoarcem la situaţia din 2008, dar începem să bifăm încet-încet, cu o nonşalanţă incredibilă, aceleaşi puncte. Cumva restul ţărilor încearcă să evite situaţia, chiar şi populaţia, oamenii încearcă să se comporte diferit, noi pare că uităm ceva mai repede“, şi-a început Bucşa prezentarea la o întâlnire cu jurnaliştii.
El a arătat că preţurile locuinţelor din România au scăzut cu circa 25% după criză şi au rămas cam la acelaşi nivel din 2011-2012 încoace, în timp ce în Ungaria preţurile s-au redus cu 15%, iar din martie 2014 au recuperat 8%, urcând în Budapesta chiar şi cu 40% în această perioadă.
„În România nu avem aceeaşi creştere şi faptul că nu avem un bubble imobiliar este principala diferenţă între acum şi ceea ce s-a întâmplat înainte de criză. Dacă cumva Europa intră în recesiune dintr-un motiv anume, nu cred că va exista o corecţie masivă în preţurile locuinţelor din România, că nu şi-au revenit deloc“, a explicat macroeconomistul.
În această situaţie se regăseşte şi Bulgaria, unde este explicabil, fiind o ţară mai bătrână, iar cererea de locuinţe este mult mai mică.
Unul dintre motivele pentru care preţurile au rămas reduse este programul guvernamental Prima Casă, care a dus la o convergenţă a preţurilor spre 60.000 de euro şi cumva a prevenit o revenire a preţurilor în ultimii ani.
Un alt aspect, evidenţiat de volumul creditelor, este că celelalte credite sunt de înlocuire, de refinanţare a creditelor din valută în lei, aşa încât volumul total al creditelor de locuinţe din România nu a crescut semnificativ.
O diferenţă substanţială între români şi unguri vine din averea populaţiei, ungurii fiind cam de două ori mai bogaţi, ca procent în PIB.
Diferenţa este explicabilă prin datoria publică, fiindcă aceasta nu dispare niciodată, ci se transferă doar de pe un bilanţ pe altul, astfel că ungurii, cu o datorie publică de 70%, sunt şi mai bogaţi decât ţări cu datorie publică de circa 40%, cum este România, subliniaza macroeconomistul.
„Este loc ca preţul locuinţelor să-şi revină în România, ar putea fi un motor de creştere dacă totul merge bine în Europa“, adaugă Bucşa.
Consumul, care a înregistrat o creştere de 20%, a ajuns la nivelul din 2008, precum şi salariile reale, existând o corelaţie foarte puternică între cele două. Ce nu a crescut încă la nivelul din perioada ante-criză sunt creditele de consum, dar recuperează puternic şi ele.
Bucşa a arătat că împrumuturile noi în lei au accelerat în perioada de dinaintea intrării în vigoare a legii dării în plată, cu un avans mai puternic pentru populaţie decât pentru firme, atât pe creditele de consum, cât şi pe cele de locuinţă.
Pe de altă parte, diferenţa dintre creşterea salariilor şi cea a productivităţii este cea mai mare din anul 2005 până în prezent.
„Diferenţa acum faţă de atunci este că productivitatea nu mai creşte deloc, asta din cauza lipsei de investiţii, în timp ce salariile cresc, în special pe baza salariului minim“, menţionează reprezentantul UniCredit Bank la Londra.
Problema cea mai mare pe termen lung a României o reprezintă populaţia care nu munceşte, reprezentând circa 3 milioane de persoane care nici măcar nu-şi caută un loc de muncă.
Se încarcă comentariile...
