Bugetarii ţin cu dinţii de avantajul salarial primit în detrimentul angajaţilor din privat. Specialiştii: „Lăsaţi privaţii să mai şi respire”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bucureşti: Bugetarii ameninţă cu proteste de amploare

Sindicatele din câteva importante domenii bugetare pregătesc proteste faţă de îngheţarea salariilor plătite de stat, deşi guvernele PSD din ultimii patru ani au mărit accelerat lefurile bugetarilor faţă de cele din privat, iar povara crizei sanitare din anul electoral 2020 a fost suportată aproape integral de angajaţii din domeniul privat. „Lăsaţi privaţii să-şi mai tragă respiraţia”, sună sintetic sfatul analiştilor economici.

În 2020, bugetarii n-au simţit aproape deloc criza sanitară, doar o mică parte dintre angajaţii plătiţi din bugetul statului fiind trimişi în şomaj tehnic, în timp ce angajaţii din mediul privat abia au supravieţuit, trăind cu frica zilei de mâine – aşa caracterizează analiştii economici dinamica forţei de muncă în timpul pandemiei. Sprijinul financiar acordat de stat a venit cu mare întârziere, atât pentru angajaţii trimişi în şomaj tehnic, cât şi pentru susţinerea unora dintre companiile cele mai afectate de lockdown-ul din martie-aprilie.

Astfel că, angajatorii din mediul privat, care susţin mai bine de 4 milioane de salariaţi, au nevoie de moment de respiro pentru a continua măcar să ţină pe linia de plutire economia, cel puţin din punct de vedere a stagnării creşterii salariului minim pe economie, care le-a generat cheltuieli uriaşe în ultimii 3 ani. 

Salariile bugetarilor sunt îngheţate abia după majorări succesive în ultimii 3 ani: pentru anul 2021, Guvernul Cîţu a decis o creştere infimă a salariilor minime pe economie, cu doar 3%, după o majorare de 25% în 2020, măsură luată concomitent cu îngheţarea salariilor bugetarilor în 2021, la nivelul celor din luna decembrie 2020.

„În primul rând vorbim despre o ordonanţă de urgenţă adoptată în şedinţa de astăzi (30 decembrie – n. red.), care conţine mai multe reglementări şi are un impact bugetar de  17,6 milarde de lei: se menţin salariile personalului bugetarilor la nivelul lunii decembrie, impact bugetar de 12 miliarde de lei.

La baza deciziei stă şi ce s-a întâmplat cu legea salarizării în ultimii trei ani. România trece printr-o perioadă dificilă. Nu tăiem veniturile, rămân la acelaşi nivel după o perioadă în care au crescut cu 25%”, a exp0licat premierul Florin Cîţu.

Creştere cu 41 lei a salariului minim pe economie 

În paralel, Guvernul a decis majorarea salariului minim pe economie de la 1 ianuarie cu 3%, de la 2.230 lei lunar la 2.300 lei lunar, reprezentând o majorare netă de 41 lei şi un salariu minim net lunar de 1.386 lei.

Potrivit Ministerului Muncii, la stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021 la valoarea de 2.300 lei s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia în considereare rata inflaţiei de 2,2 % şi 0,8 % creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană pentru anul 2020.

PwC: Rolul acestor măsuri rămâne limitat

Daniel Anghel, partener coordonator servicii fiscale şi juridice PwC România, consideră că rolul acestor măsuri rămâne unul limitat, impunându-se găsirea unor modalităţi de a ţine pe linia de plutire companiile afectate de reducerea activităţii. 

„Pe ce căi va fi obţinută - diminuarea cheltuielilor statului, majorarea fiscalităţii, îmbunătăţirea colectării sau un mix între acestea - rămâne de văzut. Deocamdată, se anunţă îngheţarea salariilor din sistemul public, a unor pensii şi ajutoare sociale, în timp ce sprijinul pentru mediul privat continuă prin câteva facilităţi acordate încă de la începutul pandemiei. Totuşi, rolul acestor măsuri rămâne unul limitat, care ţine pe linia de plutire companiile afectate de reducerea activităţii, iar problematică va fi găsirea unor modalităţi de stimulare a creşterii economice”, se arată în analiza PwC.

Potrivit acesteia, practic, guvernul se află în faţa unei probleme extrem de complicate: să aplice atât reduceri, cât şi majorări ale anumitor cheltuieli, să aducă încasări mai mari şi să facă toate aceste reglaje fără să antagonizeze segmente ale economiei sau ale societăţii, într-un context financiar tot mai tensionat la nivel global.

 „Bugetarii n-au simţit criza sanitară, privaţii abia au supravieţuit”

„2020 a fost un an în care cuvântul de ordine a fost supravieţuirea”, a declarat pentru „Adevărul” consultantul economic Adrian Negrescu, precizând că 80% dintre firmele româneşti sunt slab capitalizate, adică nu au forţă financiară pentru a plăti salarii mai mari.

„Am avut peste 1 milion de români care s-au întors din Occident, pe fondul pandemiei şi, din economii, din ce au strâns în ultimii ani, au încercat să reziste. Mulţi au reuşit să plece înapoi, însă alţii şi acum, după aproape un an de pandemie, trăiesc la limita subzistenţei.

Unii şi-au găsit locuri de muncă în ţară, prea puţini însă, alţii se gândesc cu speranţă la 2021, să se întoarcă la muncă afară. Pentru restul românilor, cei care lucrează în mediul privat, au trăit cu spaima zilei de mâine. Mulţi au rămas fără joburi, alţii au trăit din şomajul tehnic asigurat de stat. Pentru bugetari, 2020 a fost un an bun, pentru că n-au simţit criza, fiind protejaţi de politicieni, în contextul anului electoral”, a declarat Adrian Negrescu.

 Mediul privat îşi va restructura afacerile în 2021

În ce priveşte anul 2021, consultantul economic pare destul de sceptic, sugerând că va fi anul în care multe dintre firme îşi vor restructura afacerile. „Se va merge pe eficienţă – lucrul de acasă i-a sedus pe mulţi patroni, astfel că multe companii vor căuta să îşi reducă schemele de personal. Presiunea pe angajaţi va creşte, eficienţa va fi la ordinea zilei”, consideră specialistul.

„Pentru bugetari, anul 2021 ar putea fi unul cu emoţii. Necesara restructurare a aparatului public şi îngheţarea salariilor la nivelul din 2020 sunt în prim-plan, în condiţiile în care salariile şi pensiile vor depăşi, ca nivel, încasările preconizate din taxe şi impozite. În concluzie, va fi încă un an plin de provocări, cu un prim semestru în care pe piaţa muncii se va resimţi criza economică şi, sperăm, cu un semestru al doilea în care eliminarea restricţiilor impuse de pandemie să aducă un reviriment economic, mai ales în sectoare precum HoReCa, transporturi, evenimente, cultural – grav afectate de pandemie”, a adăugat Negrescu.

Sindicaliştii sunt nemulţumiţi de îngheţarea salariilor

Finalul anului a fost marcat de mai multe proteste ale sindicaliştilor, fie nemulţumiţi de creşterea infimă a salariilor minime, până la nivelul de 2.300 lei, faţă de 2.400 lei (aşa cum ceruseră sindicaliştii „Cartel Alfa”), fie de îngheţarea salariilor bugetarilor în 2021 la nivelul din luna decembrie 2020.

Mai mulţi membri ai „Cartel Alfa” au pichetat marţi, 29 decembrie, sediul Ministerului Muncii, în timp ce grefierii au organizat proteste joi, 31 decembrie, în faţa Ministerului Afacerilor Interne şi a mai multor prefecturi, nemulţumiţi de îngheţarea salariilor bugetarilor.

Sîmbătă, 2 ianuarie, sindicaliştii din educaţie, afiliaţi Federaţiei Sindicale „Spiru Haret”, au solicitat conducerii organizaţiei sindicale să înceapă demersurile pentru organizarea de acţiuni de protest, în cazul în care Guvernul nu va decide, până la adoptarea Legii Bugetului pe 2021, majorarea angajaţilor din învăţământ.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite