Câştigătorii şi pierzătorii crizei COVID-19

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Criza a avantajat anumite sectoare şi a păgubit alte sectoare FOTO 123 RF
Criza a avantajat anumite sectoare şi a păgubit alte sectoare FOTO 123 RF

Banca Naţională a României a realizat un tablou al sectoarelor din economie bine poziţionate care ar putea ieşi câştigătoare din criza COVID-19, precum şi al celor vulnerabile, care vor mai fi afectate şi de-acum încolo.

„Economia globală trece în prezent prin momente fără precedent, greu de imaginat cu puţin timp în urmă. Economia locală va fi la rândul ei sever afectată, peisajul fiind însă neuniform în plan sectorial. Domenii precum industria alimentară, cea farmaceutică sau cea chimică sunt relativ bine poziţionate în contextul actual, după cum sunt şi comerţul online, activitatea de curierat sau serviciile IT&C. De asemenea, expunerea economiei locale pe sectorul auto nu reprezintă neapărat o vulnerabilitate. Totuşi, marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate”, arată un raport al BNR.

Sectoare pierzătoare

Pentru anumite segmente, instituirea stării de urgenţă şi măsurile de distanţare socială au echivalat practic cu sistarea activităţii, figurând aici restaurante, servicii hoteliere, muzee, teatre, competiţii sportive etc. Reorientarea către forme care asigură o oarecare continuitate (după caz, prin intermediul livrării de mâncare preparată, al furnizării de conţinut online etc.) nu este de aşteptat să compenseze decât în mică măsură pierderile înregistrate. Circa 6 la sută dintre salariaţii economiei pot fi afectaţi direct pe această filieră, arată Banca Naţională, care afirmă că perspectiva acestor domenii nu este prea optimistă nici în perioada următoare.

Direct vizat de prevederile măsurilor adoptate pentru limitarea răspândirii virusului este şi comerţul cu amănuntul, mai precis activitatea derulată în centre comerciale. Aici, contextul a favorizat totuşi creşterea importanţei vânzărilor online.

Şi transportul de pasageri – mai ales aerian, dar şi de alte tipuri – a primit o lovitură puternică în urma pandemiei, iar cel de mărfuri se resimte la rândul său.

Răspândirea virusului în Europa a afectat puternic sectorul auto. Începând cu a treia lună a anului, majoritatea producătorilor europeni de automobile (inclusiv cei autohtoni), precum şi o mare parte dintre fabricanţii de componente au anunţat suspendarea sau reducerea drastică a operaţiunilor. În luna martie, înmatriculările de autoturisme la nivel european au scăzut în termeni anuali cu 55 la sută.

Pe termen mediu însă este posibil ca industria de profil autohtonă să nu fie chiar atât de puternic afectată de situaţia economică internă şi externă dificilă sau chiar să beneficieze, la fel ca în contextul crizei economice din urmă cu circa un deceniu. „Aceasta a potenţat valorificarea pe piaţa externă a avantajelor de calitate şi preţ ale producţiei din România, rezultând de aici importante câştiguri de cotă de piaţă”, afirmă BNR.

Astfel, chiar dacă aşteptările optimiste pentru 2020 formulate la începutul anului – finalizarea investiţiilor de extindere a capacităţii la uzina de la Mioveni şi creşterea gradului de utilizare la cea de la Craiova, astfel încât producţia locală să ajungă de la sub 500 000 de unităţi în 2019 până la circa 700 000 de unităţi, cu un efect de antrenare implicit la nivelul furnizorilor de piese şi accesorii – în mod cert nu se vor concretiza, iar la Mioveni şi primele două luni ale anului au fost destul de slabe – producţia de automobile a scăzut în termeni anuali, la fel ca înmatriculările de modele Dacia pe piaţa europeană – anticiparea unei redresări mai rapide a sectorului auto din România nu este lipsită de fundamente.

Alte ramuri industriale producătoare de bunuri de consum durabile sau bunuri de investiţii traversează la rândul lor momente delicate. În primul caz, cel puţin pe termen scurt, prelungirea timpului petrecut acasă poate oferi o oarecare susţinere cererii adresate producţiei de bunuri destinate dotării locuinţei sau celei de bunuri IT&C. În schimb, foarte probabilul recul al investiţiilor (în mod tipic, acestea scad cel mai mult în fazele descendente ale ciclului economic; în anul 2009 ele s-au contractat cu o treime) se va reflecta inclusiv asupra unor domenii precum industria de maşini şi echipamente sau cea de construcţii metalice. Producţia industrială de bunuri intermediare este la rândul ei afectată, după cum relevă inclusiv deciziile de suspendare a activităţii adoptate de operatori din industria echipamentelor electrice sau cea a cauciucului.

Sectoare câştigătoare

În acelaşi timp, ramuri precum industria alimentară, industria farmaceutică sau industria chimică s-ar putea număra printre puţinii câştigători ai acestei crize, fabricile care operează în aceste domenii derulându-şi activitatea la capacitate crescută pentru a putea face faţă cererii, situaţie care se va perpetua probabil pe termen mediu.

Şi pentru firmele de curierat starea de fapt actuală constituie o oportunitate.

Expunerea economiei româneşti pe servicii IT&C, printre cele mai ridicate din Europa, constituie unul dintre avantajele des invocate în ultimii ani, lucru valabil şi în perioada următoare. De la majorarea pe termen scurt a cererii de jocuri video şi în general a timpului petrecut la calculator, până la amplificarea rolului interacţiunii de la distanţă în cadrul activităţii de producţie, putându-se ajunge chiar la schimbări ale proceselor productive în sensul sporirii accentului pus pe IT&C, s-ar părea că sunt îndeplinite condiţiile necesare pentru ca sectorul să îşi continue parcursul robust, în plus domeniul fiind, prin specificul său, mai degrabă neafectat de restricţiile de mobilitate impuse.

Raţionamente similare în sensul câştigului de importanţă pentru procesul de producţie şi efect limitat al restricţiilor de mobilitate se aplică şi pentru serviciile de outsourcing.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite