Cât a recuperat Fiscul din prejudiciul creat de milioanarii penali ai României

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a vândut în primele şase luni din acest an bunuri sechestrate în urma unor sentinţe penale de aproximativ 80 de milioane de lei (18 milioane de euro), potrivit datelor prezentate de „Capital“, în urma unui interviu cu şeful instituţiei, Dragoş Doroş.

Cele mai mari sume au fost recuperate prin vânzarea bunurilor care au aparţinut lui Marian Iancu, Ovidiu Tender, Dan Voiculescu, Mihai Stoica şi Ioan şi Victor Becali. 

În cazul lui Marian Iancu, condamnat în dosarul RAFO şi în dosarul Carom, suma stabilită cu titlu de  prejudici a fost stabilit la 134,55 milioane de lei, iar cea stabilită cu titlu de confiscare – la 755,43 milioane de lei. S-a recuperat prin vânzarea unor imobile suma de 3,78 milioane de lei, iar suma rămasă de recuperat se ridică la 886,2 milioane de lei. 

În ultimele luni, Fiscul a organizat mai multe licitaţii pentru vânzarea unor apartamente situate într-un bloc de lângă Parcul Herăstrău din Capitală, care a aparţinut lui Marian Iancu şi asupra căruia s-a instituit sechestru.

DREPT LA REPLICĂ, transmis de Iancu Alexandru Marian

Subsemnatul, nu am făcut obiectul niciunui dosar de corupţie. Nu am fost anchetat de D.N.A. niciodată. Nu am delinut bunuri mobile sau imobile care să facă obiectul confiscării în folosul Statului, nici înainte de Revoluţie şi nici după. Bunurile confiscate şi executate în dosarele care m-au vizat, au aparţinut celorlalţi co-inculpaţi. 

A fost confiscată de la subsemnatul contravaloarea unor contracte comerciale derulate, cuantificată în sume de bani de aprox. 200.000.000 Eur. Acestea nu reprezintă prejudiciul, aşa cum îl defineşte legea. Sumele respective nu au tranzitat vreodată conturile subsemnatului. A fost opţiunea judecătorilor, în contradictoriu cu cea a experţilor judiciari desemnaţi chiar de ei, să efectueze cele trei expertize financiar-contabile, dispuse în cauzele de care fac vorbire. Concluzia acestora a fost aceea că nu există prejudiciul reţinut

de procurorii D.I.I.C.O.T. în sarcina mea. 

Orice cauză economică se sprijină pe această probă „regină“. Pentru acest motiv, sumele respective confiscate nu vor fi recuperate niciodată. Este o confiscarenesustenabilă, dispusă doar pentru imagine. 

Au fost puse sub sechestru bunuri mobile şi imobile ale unor persoane fizice şi juridice, în vederea garantării recuperării confiscării sumelor arătate mai sus, pentru care există doar suspiciunea rezonabilă că ar fi rodul faptelor supuse judecăţii. 

Pentru a proba acest lucru, A.N.A.F. trebuie să parcurgă un proces echitabil împotriva acestora, cu respectarea art. 2l alin. 1 şi 3 din Constituţia României, Deciziei – cadru 212/2005 JAI, art.8 din Directiva UE/20I4/42 şi a Deciziei nr. 24 din data de 20 ianuarie 2016 a Curţii Constituţionale a României.

Încălcarea dreptului de proprietate este o infracţiune, pentru care pot răspunde penal chiar şi funcţionarii A.N.A.F. care operează activităţi în interesul Statului. 

Personal, am lucrat doar în companii private, care nu au avut contracte finanţate de la bugetul Statului. Am fost un manager bine plătit, gestionând afaceri de miliarde de Eur, generând şi plătind taxe şi impozite de peste 1 miliard Eur.

În cazul lui Ovidiu Tender, Fiscul a dispus popriri bancare de 3,5 milioane de lei şi a mai recuperat 3,71 milioane de lei din vânzarea unor imobile, potrivit datelor prezentate de „Capital“. 

În dosarul Transferurilor, s-au recuperat 31,9 milioane de lei, iar sumele rămase de recuperat se ridică la 25,75 milioane de lei. 

La Ioan Becali, suma datorată din prejudiciu este de 844.603 lei (nerecuperată), suma datorată cu titlu de accesorii (penalităţi) la prejudiciu- 4,5 milioane de lei, iar suma datorată cu titlu de confiscare- 17,13 milioane de lei (nerecuperată). Astfel, sumab totală datorată şi nerecuperată se ridică la 22,49 milioane de lei. În acest caz, averea este pe numele surorii lui Ioan Becali. Urmează ca ANAF să o dea în judecată pe sora acestuia pentru a dovedi ca aceasta nu are venituri pentru dobândirea averii şi că a fost doar o mişcare a omului de afaceripentru a scăpa de plata prejudiciului.

La Victor Becali, suma datorată cu titlu de confiscare este de 5,78 milioane de lei, iar suma recuperată- 5,28 milioane de lei.

În dosarul ICA, prejudiciul stabilit este de 266,17 milioane de lei (60 de milioane de euro). Potrivit datelor „Capital“, suma recuperată în dosarul ICA se ridică la 8,49 milioane de lei, urmând să mai fie recuperată o sumă de 257,67 milioane de lei. Astfel, de la Dan Voiculescu s-a recuperat suma de 25.910 lei, de la Camelia Voiculescu – 9,1 milioane de lei, iar de la Corina Voiculescu – 10,38 milioane de lei. 

Până acum, Fiscul a încercat de mai multe ori să recupereze prejudiciul din dosarul ICA, estimat la 60 de miliarde de euro, şi a scos la licitaţie mai multe imobile ale familiei Voiculescu. 

Cel mai recent, la sfârşitul lunii iulie, Fiscul a reuşit să vândă fostul sediu al firmei Crescent, unde Dan Voiculescu negocia comisioanele Securităţii, o vilă de lux din apropierea Parcului Herăstrău, aflată în priprietatea Corinei Voiculescu, fiica omului de afaceri condamnat la 10 ani de închisoare. Preţul de adjudecare a fost de peste un milion de euro (4,55 milioane de lei, adică 1,024), respectiv cu puţin peste cel de evaluare – 4,53 milioane de lei (1,02 milioane de euro la cursul zilei), câştigătoarea (o persoană fizică de sex feminin) fiind singura participantă la licitaţia organizată de ANAF.

Primul imobil scos la licitaţie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru recuperarea prejudiciului din dosarul ICA a fost apartamentul lui Dan Voiculescu din Şoseaua Kiseleff, numărul 11, construit în 1961, compus din patru camere, cu o suprafaţă totală utilă de 206,5 metri pătraţi. Licitaţia de vânzare a apartamentului a fost organizată la sfârşitul lunii mai a anului trecut şi a avut cinci ofertanţi – două persoane juridice şi trei persoane fizice.

La licitaţie a participat şi Intact Publishing, companie care editează „Jurnalul Naţional“ şi care este condusă de Camelia Voiculescu. Aceasta a fost însă descalificată întrucât a fost considerată persoană interpusă. Licitaţia a fost câştigată de o persoană fizică (o femeie al cărei nume nu a fost făcut public), care a oferit un preţ de 1,9 milioane de lei (427.000 de euro), deşi preţul de pornire era de 1,41 milioane de lei. De altfel, acesta este primul imobil pe care Fiscul a reuşit să-l vândă pentru recuperarea prejudiciului din cazul ICA.

La începutul lunii decembrie 2015, Fiscul a anunţat că organizează chiar înainte de Crăciun, pe 22 decembrie, o licitaţie pentru vânzarea vilei pe care Camelia Voiculescu o deţine în Predeal, dar şi o altă licitaţie pentru mobila şi electrocasnicele din imobil. Licitaţia a fost câştigată de o familie din Bucureşti, singurul participant, care a oferit preţul de pornire. „Un cuplu din Bucureşti, soţ şi soţie, a oferit pentru casă şi teren preţul de evaluare, de 1,534 milioane de lei. Tot ei au oferit încă 64.807 lei pentru mobilă. Au fost singurii care s-au înscris în licitaţie, urmează validarea adjudecatarilor“, au declarat, pentru „Adevărul“, surse din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Pentru a se înscrie în licitaţie, familia de bucureşteni a plătit taxa de participare reprezentând 10% din preţul de evaluare – 153.400 de lei, respectiv 6.480 de lei, urmând ca în termen de 10 zile – până la 1 ianuarie – să vireze diferenţa de bani.

Vila şi terenul aferent acesteia, o curte cu o suprafaţă de 901 metri pătraţi, aveau un preţ de pornire de 1,534 milioane de lei, fără TVA (343.000 de euro). Casa se ridică pe patru niveluri – demisol, parter, etaj, mansardă şi include, printre multe altele, pivniţă, cămară, bucătărie, atelier, seră, terase, garaj, birou, dressinguri, balcoane, trei dormitoare şi trei camere de zi. În anunţ se spacifica suprafaţa vilei, ci doar a terenului intravilan (curtea), de 901 metri pătraţi.

Fiscul a mai organizat, dar fără succes, mai multe licitaţii pentru vânzarea acţiunilor deţinute de fiicele lui Voiculescu, Camelia şi Corina, la compania Sanagra din judeţul Mureş, participaţia Cameliei Voiculescu la RC Media Company, dar şi două terenuri ale surorilor Voiculescu situate în Râşnov.

Cele mai importante active care au fost confiscate sunt, de fapt, sediile Antena 1, Antena 3 şi Grivco. ANAF a finalizat la sfârşitul lunii octombrie 2015 evaluarea imobilelor lui Dan Voiculescu. Valoarea cumulată estimată pentru patru terenuri intravilane şi trei clădiri – sediile Antena 1, Antena 3 şi Grivco – este de 32,582 milioane de euro. Acestea sunt imobilele care acoperă mai bine de jumătate din prejudiciul creat statului în dosarul ICA.

La jumătatea lunii februarie a acestui an, ANAF a notificat Antenele că trebuie să elibereze clădirile ocupate, astfel că, după un scandal mediatic de câteva zile, Antenele s-au mutat sediul de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti.