CCR: Legea de înfiinţare a Fondului Suveran de Investiţii este neconstituţională

Legea de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) a fost declarată neconstituţională de Curtea Constituţională a României (CCR), care a admis sesizările de neconstituţionalitate depuse de USR, PNL, PMP şi preşedintele Klaus Iohannis, transmite Agerpres.

CCR a judecat obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii S.A., precum şi pentru modificarea unor acte normative, formulată de 51 de deputaţi ai Uniunii Salvaţi România, ai Partidului Mişcarea Populară şi de deputaţi neafiliaţi, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 66 de deputaţi PNL, precum şi sesizarea formulată de preşedintele Klaus Iohannis.

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a anunţat că legea privind înfiinţarea FSDI a fost declarată neconstituţională, deoarece acest fond nu trebuia înfiinţat printr-o lege, ci printr-o hotărâre de Guvern.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţiile de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - S.A. şi pentru modificarea unor acte normative este neconstituţională, în ansamblul său", se arată în comunicatul Curţii.

Curtea argumentează că "înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - S.A. dă expresie unei operaţiuni juridice cu caracter individual, aplicabile, prin definiţie, numai unui singur caz expres determinat, creând o societate cu un singur acţionar supusă regulilor prevăzute de Legea societăţilor nr.31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1066 din 17 noiembrie 2004, şi art.17 din Legea nr.15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.98 din 8 august 1990, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora ”unităţile economice de interes republican se organizează ca societăţi comerciale prin hotărâre a Guvernului”".

Curtea a constatat astfel că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de art.1 alin. (4) din Constituţie, şi a rolului Parlamentului, prevăzut de art.61 alin.(1) din Constituţie.

Proiectului Fondului a fost elaborat de fostul premier Mihai Tudose, când acesta era ministru al Economiei în Guvernul Grindeanu. Ajuns premier, Tudose nu a aprobat însă acest proiect în Guvern. În schimb, PSD a depus la Parlament un proiect de lege de înfiinţare a FSDI, într-o formă similară, dar cuprinzând mai multe companii. Acesta este cel care a ajuns să fie aprobat. 

„Gaură” netransparentă de 9 miliarde de lei

În forma finală aprobată, Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii cuprinde 33 de companii de stat şi are un capital social total de 9 miliarde de lei. Deşi este menit să facă investiţii, specialiştii spun că mai mult le va încurca, iar Fondul urmează să fie populat cu rude ale politicienilor.

Tănase Stamule, prodecan la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine, Academia de Studii Economice, susţine că există numeroase motive pentru care Fondul Suveran de Investiţii nu este bun acum. Printre motive se regăseşte faptul că în acest Fond sunt puse la un loc atât companii profitabile, cât şi „găuri negre” precum CFR, iar prin Fond s-ar putea acoperi pierderea unei companii cu profitul alteia. De asemenea, o parte din veniturile nefiscale ale statului veneau din dividendele acestor companii, astfel că, după ce companiile sunt mutate în Fond, statul se va trezi cu o gaură la venituri echivalentă cu circa 2-3% din PIB. Totodată, mai arată Stamule, statului îi va fi greu să găsească administratori competenţi.

Cristian Păun, profesor de economie la ASE, arată că Fondul nu va aduce beneficii, ci dimpotrivă. Unul din acesta va fi lipsa resurselor cu care statul să alimenteze FSDI, ceea ce va încurca de fapt investiţiile. Dacă în alte ţări, fondurile de investiţii sunt finanţate din producţia de petrol şi redevenţele aplicate acesteia, FSDI va fi finanţat cu bani de la bugetul de stat, explică Păun. Totodată, spune el, statul a creat deja o companie similară: Compania Naţională de Investiţii, care în loc să finanţeze proiecte mari se ocupă cu modernizarea de cămine culturale şi de pieţe. Păun susţine că la fel se va întâmpla şi cu Fondul Suveran.

Totodată, el susţine că un astfel de fond va gravita, ca şi Compania Naţională de Investiţii, în jurul politicienilor. „Indiferent dacă alegem sau nu un management privat, politicienii vor avea un cuvânt greu de spus. Într-o ţară în care până şi postul de femeie de serviciu dintr-o şcoală este politizat, m-aş mira să fie diferit acolo unde resurse importante vor fi redistribuite”, spune el.

De asemenea, mai arată Păun, Fondul Suveran nu va fi o soluţie la companiile de stat căpuşate în prezent. „Aducerea sub aceeaşi umbrelă a companiilor de stat «profitabile», unele adevărate monopoluri naturale (vezi Hidroelectrica) va crea un monopol şi mai mare în care resursele se vor contopi şi vor genera rente politice şi mai mari şi găuri bugetare mai greu vizibile dar mult mai mari”, argumentează profesorul.