Ce câştigă România după „marşul“ lui Victor Ponta prin Asia
0Turneul susţinut de Victor Ponta în Asia Centrală şi de Est a deschis un drum deosebit de interesant pentru România într-o zonă efervescentă din punct de vedere economic şi geopolitic. Apropierea de Asia este o mişcare inteligentă în politica externă a oricărui stat din Europa - cu atât mai mult, în abordarea unei ţări ca România.
Prin Europa, la „încălzire“
Trebuie amintit că turneul asiatic a fost întreprins după o prezenţă externă foarte consistentă a premierului Victor Ponta, în plan extern, de la începutul acestui an. Primul-ministru al României s-a aflat în aceste luni în state importante ale Uniunii Europene, fie în vizite oficiale, fie la evenimente ale socialiştilor europeni, care au ajuns la rândul lor să-l privească pe Ponta drept unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai stângii.
Franţa, Danemarca, Germania sunt ţări în care Victor Ponta a avut întâlniri la cel mai înalt nivel, la foarte puţin timp una după alta, ceea dă o anvergură acestui turneu european, aproape fără precedent pentru diplomaţia românească a ultimilor ani. De asemenea, să nu uităm faptul că Victor Ponta a fost invitat să susţină candidaţi socialişti în ţări precum Italia, Ungaria sau Bulgaria, ceea ce arată că partenerii săi din familia politică a socialiştilor europeni îl percep ca pe un atu electoral. Asta spune multe despre modul în care Ponta a crescut în ochii partenerilor externi politici sau statali ai României.
În fine, merită remarcată şi prezenţa lui Victor Ponta la Consiliul European, într-un moment foarte important pentru UE. Acest eveniment a consfinţit acceptarea lui Victor Ponta în rândul liderilor politici europeni şi faptul că premierul poate fi un bun apărător al intereselor României în cadrul UE.
După acest turneu european amplu, au urmat vizitele din Asia, ceea ce într-un fel punctează de o manieră simbolică modul în care România îşi poate folosi atuurile oferite de apartenenţa la Uniunea Europeană, dar şi de poziţia sa geostrategică.
Azerbaidjanul, pe lista scurtă a partenerilor de cursă lungă
Relaţiile bilatereale româno-azere sunt ridicate la nivel de Parteneriat strategic. De altfel, observăm că Azerbaijan este singurul stat din regiune cu care România a dezvoltat un astfel de parteneriat şi devine limpede motivul pentru care România a investit atât de mult în relaţia cu azerii şi anume interesele energetice pe care noi, dar şi UE, le are în zonă.
Victor Ponta a avut parte de o primire bună în Azerbaidjan. Prima întrevedere pe care premierul Ponta a avut-o a fost cu preşedintele republicii, Ilham Aliyev.
Ulterior, premierul României a mai avut loc o întrevedere cu prim vicepremierul Yagub Eyyubov. La nivel diplomatic este foarte important să realizăm că vizita reprezintă un succes pentru România. Primirea premierului de către preşedinte şi prim-vicepremier este un semnal clar că guvernul României se bucură de un nivel de încredere ridicat la nivelul administraţiei Republicii Azerbaijan.
Statisticile oficiale, centralizate la Ministerul Afacerilor Externe, ne prezintă balanţa relaţiilor economice româno-azere: 76,41 de milioane de dolari este valoarea la care se ridică totalul schimburilor economice. Importul nostru de la ei, în 2009, era de 58,3 miloane de euro, iar exportul nostru către ei - de doar de 20,3 milioane de euro.
Obiectivele cu care premierul Victor Ponta a intrat în Azerbaidjan sunt foarte importante pentru dezvoltarea strategică a relaţiilor noastre externe în zonă. În primul rând, eşecul Nabucco nu a fost în nici un fel o piedică în dezvoltarea colaborării româno-azere în domeniul energiei. Noi ne-am arătat disponibilitatea de a păstra Azerbaidjanul pe lista scurtă a partenerilor pe termen lung în ceea ce priveşte proiectele energetice.
Atragerea de investiţii azere în România dar şi deschiderea pieţei azere pentru firmele româneşti relevă un alt obiectiv pe care guvernul de la Bucureşti l-a înaintat în vizita efectuată. Vorbim despre consolidarea relaţiilor comerciale şi, având în vedere balanţa import-export din prezent, putem să încurajăm exportul românesc în zonă, mai ales datorită faptului că avem această posibilitate şi în domeniul petrochimiei.
Cert este că interesul bilaterial România-Azerbaidjan pentru AGRI (iniţiativa românească prin care propunem crearea unei rute alternative pentru transportul gazelor naturale azere către piaţa europeană, prin tranzitarea Georgiei şi apoi - sub formă lichefiată,pe vapoare - peste Marea Neagră până la Constanţa.) dar şi pentru SOCAR consfinţesc continuarea, consolidarea şi dezvoltarea parteneriatului strategic româno-azer. Interesul ambelor părţi pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale se vede şi prin prisma deschiderii la Baku a Camerei de Comerţ bilaterală România-Azerbaijan.
Vorbim de o nouă abordare în politica externă a României. La prima vedere se poate spune că această abordare este bazată pe pragmatism economic şi principalele obiectivele care se desprind vizează în principal o creştere a prezenţei companiilor româneşti în zonă, dar şi o creştere a investitorilor din zonă în România.
Premieră în Kazakhstan
O premieră pentru politica externă a României este vizita la nivel de prim-ministru în Kazakhstan. De asemenea ca şi la vizita în Azerbaidjan, premierului Victor Ponta i s-a făcut o primire la nivel de preşedinte şi de premier. Acest lucru denotă privirea cu seriozitate a vizitei, dar şi interesul pentru cooperare bilaterală.
Interesul nostru pentru relaţiile bilaterale cu Kazahstan este bine cunoscut. România a recunoscut prompt independenţa de stat a republicii, imediat după ce aceasta a fost proclamată pe 17 decembrie 1991.
Vizita susţinută de prim-ministrul Victor Ponta este practic o reconfirmare a relaţiilor foarte bune pe care le avem cu republica kazahă. Şi aici, relaţiile comerciale trădează un deficit pentru România, dar trendul acestui decalaj este descendent. Premierul a anuţat că există loc de îmbunătăţire şi consolidare a relaţiilor comerciale bilaterale, iar mesajele au vizat câteva elemente interesante pentru analiză.
În principal, premierul Ponta a lansat mesaje de consolidare a relaţiilor bilaterale cu Kazahkstanul, dar ceea ce iese în relief este cel prin care România poate reprezenta o poartă de intrare în Europa pentru investiţiile kazahe.
Similar cu Republica Azerbaijan, interesul României şi implicit al UE în zonă este legat de energie, şi asta datorită rezervelor kazahe şi poziţiei geografice a republicii.
În urma întrevederilor cu premierul Serik Ahmetov, cât şi cu preşedintele Nursultan Nazarbaev, se desprind câteva linii noi de acţiune externă. Spre exemplu s-a propus creşterea investiţiilor kazahe în infrastructuă, dar şi turismul din România. De asemenea propunerile de colaborare au vizat şi creşterea importanţei şi prezenţei companiilor româneşti în Kazahstan. Domeniile în care se poate observa un potenţial de colaborare sunt IT, energie, construcţii şi chiar arhitectură. De asemenea, s-a abordat şi subiectul producţiei de tehnică şi echipamente militare. România are un potenţial important în acest domeniu şi va participa la Expoziţia „KADEX 2014“ de la Astana, în primăvara anului viitor.
Pentru noi, oportunităţile de dezvoltare sunt numeroase în zonă şi, în acest context, încheierea cu succes a Memorandumului Rompetrol va contribui în mod cert la consolidarea relaţiilor noastre economice cu unul din cei mai importanţi parteneri pe care pe care îi avem în Asia Centrală.
Relaţia cu Uzbekistan poate fi amplificată
Un alt actor important în zona Asiei Centrale este Uzbekistanul. Ceea ce trebuie observat în relaţiile bilaterale româno-uzbece este că după Revoluţie am fost puşi în situaţia să regândim relaţia diplomatică şi comercială din zonă.\
Acum, la peste 10 ani de la ultima vizită la nivel înalt, se observă nevoia de a reinventa relaţia diplomatică dintre cele două ţări. Planul de acţiune al României în acest sens conţine câteva evenimente importante, cum ar fi invitaţia premierului uzbek, Shavkat Myrzyioev, în România şi invitaţia pe care România a lansat-o Uzbekistanului de a deschide o reprezentanţă diplomatică permanentă în România, ca simbol al relansării relaţiilor.
Priorităţile enunţate de administraţia de la Bucureşti vizează în principal cooperarea economică şi dezvoltarea relaţiilor în domeniul turismului, al educatiei dar şi în domeniul cultural. Revitalizarea exporturilor româneşti în zonă este foarte importantă şi schimburile comerciale au un caracter istoric între cele două state.
Domeniul energetic este, de asemenea, prezent între obiective. Companiile româneşti au destulă experienţă, dar şi personal calificat şi utilaje necesare, pentru a efectua în Uzbekistan prospectiuni geologice (Prospectiuni SA) şi lucrari de foraj şi extracţie (Upetrom 1 Mai). În trecutulapropiat, companii româneşti erau prezente în Uzbekistan (Rompetrol, Petrom, Oil Terminal), dar până astăzi prezenţa a scăzut.
Evenimentul principal din turneul asiatic: vizita în China
China este partener privilegiat pentru România. În scurt timp, din punct de vedere geopolitic, China va ocupa prima poziţie în topul superputerilor economice pe plan global, dacănu cumva o şi ocupă.\
Anul viitor sărbătorim 65 de ani de relaţii diplomatice şi 10 ani de la semnarea Parteneriatului Amplu de Prietenie şi Cooperare dintre România şi China. Va fi un moment de bilanţ şi va trebui să-l valorificăm pe deplin.
China este principalul partener economic al României din Asia. Abordarea pragmatică, bazată pe proiecte de investiţii in infrastructură, agricultură, energie, inclusiv sectorul nuclear, poate releva oportunitatea dezvoltării considerabile a relaţiilor economice româno-chineze.
Oportunităţile de investiţii prezentate partenerilor chinezi, precum unităţile 3 si 4 de la Cernavodă sau termocentrala Mintia sunt noi zone în care pot veni, pe această cale, şi bani, şi locuri de muncă.
Există deja rezultate concrete în relaţia cu China: construcţia de către compania China Huadian a unui grup termo-energetic de 500 MW la Centrala Rovinari, investiţie în valoare de aproximativ un miliard de euro. Au fost discuţii concrete, de asemenea şi cu reprezentanţii campaniilor care doresc să investească în România: HUAWEI, China Nuclear, ZTE. Linia directă aeriană Beijing-Bucureşti şi deschiderea unei filiale a unei bănci chineze la Bucureşti sunt alte două puncte concrete de discuţie cu Beijingul.
Foarte important, Victor Ponta a propus organizarea în România, în toamna acestui an, a celei de-a treia ediţii a Forumului Europa Centrală şi de Est şi China, la nivel de prim-miniştri (după Budapesta şi Varşovia). Ar mai fi de menţionat, de asemenea, prezenţa ministrului Dan Şova în cadrul întâlnirilor, lucru care a făcut posibilă abordarea subiectelor ce ţin de proiecte mari de infrastructură.
Pentru Romania este importantă consolidarea dialogului UE-China atât în plan politic, cât şi economic, tocmai din acest motiv Victor Ponta a propus ridicarea relaţiei dintre România şi China la nivelul cel mai înalt pe care România îl are, acela de parteneriat strategic.
Întrevederea premierului român cu preşedintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping, a reprezentat un real succes în materie de relaţii diplomatice bilaterale. Modelul vizitelor din restul turneului asiatic a fost menţinut şi în China, premierul român fiind primit, de asemenea, de omologul său Li Keqiang.
Strategia diplomatică în cazul Chinei are drept obiectiv creşterea considerabilă a investiţiilor chineze în România, dar şi – prin România - în Uniunea Europeană. Domeniile principale care ar determina o augmentare a relaţiilor economice româno-chineze ţin în principal de infrastructură şi energie.
În urma acestor vizite, se pare că semnalele primite din partea chineză privind posibile investiţii în reactoarele nucleare de la Cernavodă sau în dezvoltarea reţelei de autostrăzi din România sunt pozitive. Există o mare posibilitate, reală, ca Parteneriatul Stategic între România şi China să se bazeze pe aceste două componente bine stabilite.
Se încarcă comentariile...
