Ce efecte are „bombardarea” bugetului făcută de PSD în Parlament şi care sunt alternativele

Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Punerea în pericol a sustenabilităţii creşterii economice a României este doar unul din efectele modificărilor la rectificarea bugetară adoptate marţi de PSD în Parlament.

Camerele reunite ale Parlamentului au votat azi, 22.09.2020, proiectele de lege privind rectificarea bugetului de stat şi rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care includ dispoziţii cu un impact bugetar semnificativ:

- creşterea pensiilor cu 40%;

- salarii mai mari pentru profesori cu 200 de lei;

- bani în plus pentru primării.

Criza economică actuală generată de pandemia de Covid-19, coroborată cu scăderea încasărilor la buget, va determina creşterea deficitul public, impulsionat de cheltuielile curente din sectorul public şi în special din cauza indexării cu 40% a pensiilor, arată un comunicat al Consiliului pentru IMM-uri.

Potrivit CNIPMMR, Având în vedere lipsa de resurse bugetare, creşterile votate de către Parlament vor avea ca efecte:

-        punerea în pericol a sustenabilităţii creşterii economice a României;

-        deteriorarea deficitului de cont curent, având în vedere consumul care depăşeşte valoarea exporturilor;

-        lipsa resurselor pentru investiţii, care să asigure o dezvoltare durabilă şi sustenabilă;

-        creşterea deficitului public;

-        crearea de tensiuni suplimentare pe piaţa forţei de muncă, în special în domeniul privat;

Astfel cum s-a arătat în Raportul de ţară 2020 privind România, al Comisiei Europene, ţara noastră nu a  înregistrat niciun progres în următoarele domenii:

- Asigurarea implementării cadrului bugetar naţional,

- Asigurarea sustenabilităţii sistemului public de pensii,

- Îmbunătăţirea competenţelor prin sporirea relevanţei pe piaţa forţei de muncă a educaţiei şi formării profesionale şi a învăţământului superior,

- Finalizarea reformei venitului minim de incluziune,

- Îmbunătăţirea previzibilităţii procesului decizional,

- Îmbunătăţirea guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat,

toate aceste probleme fiind regăsite şi în modificările introduse în cadrul legii de aprobare a rectificării bugetare pe anul 2020.

Propuneri CNIPMMR privind rectificarea bugetară

CNIPMMR arată că, raportat la realităţile economice şi bugetare, înţelegând nevoile diferitelor categorii sociale şi profesionale, necesităţile pentru dezvoltarea socială şi economică a României, propune actorilor politici o abordare sustenabilă şi adecvată situaţiei economice din prezent, susţinând în mod constant următoarele propuneri:

1. Domeniul social:

a)      Creşterea cu 40% a pensiilor care au o valoare de până în 800 lei (în jur de 1.800.000 pensionari), rezultând o medie de 300 de lei/lună creştere, reprezentând un efort bugetar de aproximativ 1,3 miliarde euro/an;

b)      Creşterea cu 200 de lei/lună a pensiilor cu valoarea între 801-1500 lei (în jur de 1.930.000 pensionari), reprezentând  un efort bugetar de aproximativ 965 milioane euro/an; 

c)      Indexarea cu valorea inflaţiei a pensiilor care depăşesc 1500 lei (aproximativ 1.202.000 pensionari);

d)      Îngheţarea valorii pensiilor care depăşesc 5.000 lei ( în jur de 10.000 pensionari);

e)      Adoptarea de măsuri pentru rezolvarea ratei ridicate a tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare.

2.  Domeniul economic

a)      Necesitatea sustenabilităţii şi orientării spre investiţii a bugetului;

b)      Acordarea sumelor de bani necesare pentru efectuarea plăţilor în cadrul programului Romania Start-up Nation 2018 (sume introduse în cadrul rectificării bugetare prezente).

3.      Domeniul educaţiei

a)      Alocarea sumelor pentru asigurarea de materiale de protecţie sanitară a profesorilor şi achiziţia de echipamente care să permită acestora desfăşurea cursurilor on-line;

b)      Dotarea tuturor şcolilor cu toalete în interiorul unităţii de învătământ şi apă curenţă în regim de urgenţă;

c)      Cabinete medicale în toate unităţile de învătământ.

4.      Domenul administrativ

a)      Digitalizarea administraţiei publice, cu restructurarea posturilor care întreţin nejustificat birocraţia

b)      Creşterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să afecteze nivelul investiţiilor şi nu trebuie să fie mai mari decât acestea.