Ce mai privatizează statul român în 2018

Statul încearcă să privatizeze şi ultimele companii la care mai are acţiuni, sperând să obţină circa 6 milioane de euro. Numai că datoriile unora dintre acestea sunt uriaşe, fiind puţin probabilă găsirea unor investitori în lipsa unor facilităţi care le-ar putea fi acordate.

Autoritatea care după Revoluţia din 1989 s-a ocupat de privatizări - denumită iniţial FPS,  apoi APAPS, AVAS, AVAB şi mai nou Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) - estimează că va obţine circa 27 de milioane de lei în acest an în urma privatizărilor şi a valorificării activelor pe care le deţine la 269 de societăţi, din care însă la numai 11 deţine pachetul majoritar (Comcereal Botoşani, Transporturi Auto IJTL Bucureşti, Societatea de Strategie pentru Piaţa de Gros Bucureşti, ICTCM – Institutul de Cercetare şi Proiectare Tehnologică pentru Construcţii Maşini SA Bucureşti, Crizantema Com Bucureşti, Casstil Bucureşti, Active Conexe Bucureşti, Agromed Iclod, VILA Tecuci, Comalex Alexandria, Valored Bucureşti).

Datoriile înregistrate însă de acestea din urmă depăşesc suma pe care statul speră să o încaseze, fiind de peste 28 milioane de lei (28.044.626 lei).

Pe de altă parte, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli al AAAS pe 2018, chetuielile ocazionate de procesul de privatizare şi valorificare sunt estimate la 31,3 milioane de lei (mai mari decât speră statul să obţină şi privatizare şi valorificare).

Din această sumă, cea mai mare parte se va duce pe despăgubirea creditorilor FNI ( 22,64 milioane lei), 1,89 milioane lei pe onorarii consultanţi, asistenţă juridică, cheltuielile cu traduceri, legalizări, cheltuieli DHL, etc., aferente litigiilor aflate pe rolul instanţelor de judecată şi 4,2 milioane lei cheltuielile cu remunerarea administratorilor speciali şi contribuţiile aferente angajatorului.

AAAS încearcă să vândă Casstil de 11 ani

Casstil SA, specializată în cercetarea tehnologică a articolelor casnice, jucării şi accesorii, pare să nu fie interesantă pentru investitori, în ciuda patrimoniului pe care încă îl deţine. Statul încearcă din 2007 să vândă cele 65,55% dintre titlurile pe care le deţine la Casstil Bucureşti.

Astfel, în toamna anului 2007, AVAS anunţa că societatea ar avea doi pretendenţi, ofertele fiind depuse de Laborex 2000 SRL şi consorţiul format din Vesta Investment şi Spirea Andrei-Letiţia.

Privatizarea nu s-a finalizat. Şase ani mai târziu, AAAS informa că poartă discuţii cu Ministerul Economiei în vederea identificării măsurilor de redresare a societăţii.

"Reprezentanţii societăţii au avut o primă discuţie cu reprezentantul unuia dintre primii operatori pe plan mondial în domeniul inspecţiei, verificării, testării şi certificării în industrie, pentru preluarea managementului acestui laborator", preciza atunci Autoritatea.

Casstil SA deţine o clădire în sectorul 2 al Capitalei, o staţie-pilot în Mediaş, judeţul Sibiu, dar şi trei terenuri în suprafaţă totală de peste 2.200 mp în Bucureşti, Mediaş şi municipiul Arad.

Potrivit datelor AAAS, doar aparatele, instalaţiile de măsură şi control şi echipamente tehnologice valorează, de asemenea, peste 1 mil. lei.

Despăgubirile rezultate din litigii sunt uriaşe

În prezent, AAAS este implicată în 9.000 de procese, din care 5.000 dosare pe contencios valorificare şi privatizare şi 4.000 dosare de insolvenţă, de lichidări voluntare şi dizolvări de drept conform Legii nr. 85/2006, Legii nr. 137/2002 şi Legii nr. 31/1990.

Anul trecut, AAAS a pierdut 73 de procese, iniţiate inclusiv de persoane nemulţumite de modul în care a decurs privatizarea, pentru care are de plătit despăgubiri de 296,25 milioane de lei. Suma este de 42,4 ori mai mare decât veniturile obţinute în 2017.

 „În cursul anului 2017 instanţele de judecată au pronunţat 163 de hotărâri definitive şi irevocabile, favorabile AAAS şi 73 hotărâri definitive şi irevocabiele, defavorabile AAAS”, a informat Autoritatea la solicitarea „Adevărul”, precizând că valoarea despăgubirilor pe care trebuie să le plătească în urma litigiilor pierdute  depăşeşte 297 milioane de lei.

Pe lângă aceste despăgubiri, autoritatea a fost nevoită să plătească şi onorariile avocaţilor care o reprezintă în procese, acestea ridicându-se la circa 1,3 milioane lei.

Spre comparaţie, veniturile obţinute în 2017 din procedurile derulate asupra societăţilor în insolvenţă au fost de numai 7 milioane lei.