Ce măsuri poate lua România după intrarea în vigoare a propunerii UE de reducere cu 15% a consumului de energie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Statele membre pot reduce voluntar consumul de energie, cu până la 15%, măsura devenind obligatorie doar dacă la nivelul UE se va institui stare de alertă.

Planul Uniunii Europene de reducere voluntară a consumului de energie a intrat marţi în vigoare, fără a fi însă obligatoriu pentru statele membre.

Textul prevede că fiecare stat membru va „face tot posibilul” pentru a-şi reduce, în perioada 1 august 2022 - 31 martie 2023, consumul de gaze cu cel puţin 15% faţă de media ultimilor cinci ani, valabil pentru aceeaşi perioadă. În cazul unui „risc de deficit grav” însă, Consiliul European, organismul care reprezintă statele membre, poate, la propunerea Comisiei, să declare starea de alertă.

Acest mecanism va face ca reducerea cu 15% să fie obligatorie. Însă şi atunci acest obiectiv va fi adaptat la realităţile fiecărui stat, în special la capacitatea de a exporta cantităţile de gaze economisite către ţările aflate în nevoie şi, prin urmare, prevede o serie de derogări.

Pentru a permite o monitorizare exactă, fiecare stat va trebui să „îşi actualizeze planul naţional de urgenţă (...) până la 31 octombrie 2022”.

O reducere acum a consumului european ar trebui să ajute statele să-şi accelereze reconstituirea stocurilor de gaze înainte pentru iarnă. La acest acord s-a ajuns într-o reuniune extraordinară a miniştrilor Energiei, în 26 iulie.

O singură ţară, Ungaria, s-a opus măsurii pe care a calificat-o „nejustificată, inutilă, inaplicabilă şi dăunătoare”, însă unanimitatea nu a fost necesară şi guvernul ungar nu a putut împiedica adoptarea acesteia.

Europenii încearcă să renunţe la gazul rusesc, care până anul trecut reprezenta aproximativ 40% din importurile de gaze din UE.

Popescu: România nu este nevoită să ia vreo măsură de reducere a consumului

Recent, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a precizat că reducerea voluntară cu 15% a consumului de gaze presupune o serie de grade de flexibilitate care diminuează acest procent. „De exemplu, dacă este depăşită ţinta asumată în faţa Comisiei Europene de umplere a depozitelor (ceea ce România a făcut până acum), atunci diferenţa cu care este depăşită ţinta se scade din cantitatea de gaze care trebuie redusă. Mai mult, din procentul de 15% se scade consumul aferent industriei neenergetice.

Acum, România nu este nevoită să ia vreo măsură de reducere a consumului, deoarece gradul de umplere este mult peste cel asumat, iar nivelul producţiei interne asigură aprovizionarea clienţilor protejaţi (cei casnici, cei care produc energie electrică şi termică, spitale, şcoli etc.). Dacă se va ajunge la nivelul Uniunii Europene să se declare stare de alertă, atunci se va pune problema unei eventuale reduceri de consum de gaze naturale, dar, repet, nu pentru clienţii protejaţi!”, a declarat ministrul.

Popescu a adăugat că la nivelul ministerului se lucrează pe mai multe scenarii pentru reducerea consumului de energie cu 15%, cerut de Comisia Europeană, şi că România a umplut deja 59% din depozitele de gaze.

Consumatorii casnici pot fi asiguraţi din producţia internă

Consumatorii protejaţi, categorie în care intră şi cei casnici, pot fi asiguraţi din producţia internă, au spus premierul Nicolae Ciucă şi ministrul Energiei, Virgil Popescu. „România îşi poate asigura din producţia internă toţi consumatorii protejaţi. Lucrăm pe mai multe paliere, pe mai multe scenarii. Principalul scenariu e să avem cât mai multe gaze în depozite, să depăşim pragul de 80% în septembrie. Profilul de producţie al României e diferit. Ne-a dat Dumnezeu gaze şi din producţia internă ne putem umple vara şi toamna depozitele ca să avem la iarnă. Acest lucru se şi întâmplă, mergem spre un grad de umplere cât mai mare, să avem cel puţin 90%”, a spus Popescu.

Ministrul a explicat că e vorba despre o reducere voluntară a consumului de energie, în caz de nevoie, şi că la nivelul Uniunii nu au fost stabilite toate detaliile.

Niculescu: Nu vor fi afectate nici industriile critice, de apărare şi IMM-urile

De aceeaşi părere a fost şi George Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei. „Această decizie e o măsură voluntară, deci nu e obligatorie. Dacă avem cazuri în care societăţi comerciale, dintr-un raţionament economic, doresc să reducă consumul de energie şi gaze pe o perioadă de timp, e decizia lor. Situaţia se poate modifică dacă la nivelul UE se declară stare de alertă, atunci măsura devine obligatorie şi va trebui să aplicăm şi noi această reducere a consumului de gaze naturale cu 15% între 1 august 2022 şi 1 martie 2023 în raport cu media consumului pe ultimii 5 ani pe această perioadă de timp. (...)

Populaţia, în perioada sezonului rece, indiferent că se va institui stare de alertă şi va deveni obligatorie reducerea consumului de gaze cu 15%, consumatorii sunt protejaţi. Şi producătorii de agent termic, şi consumatorii racordaţi la reţelele centralizate de termie nu vor avea de suferit, nici industriile critice, de apărare, IMM-urile, pentru că trebuie să protejăm IMM-urile care sunt baza economiei noastre. În principiu, acestea sunt categoriile care nu vor fi afectate de măsură, dacă ea va deveni obligatorie”, a spus oficialul.

Planul de urgenţă al României

Secretarul de stat în Ministerul Energiei a adăugat că, în cazul în care la nivelul UE se va institui starea de alertă, România va adapta planul de urgenţă adoptat anul acesta în mai, astfel încât reducerea de gaze pentru marii consumatori de gaze să se facă proporţional, să nu le fie afectate instalaţiile tehnice pe care le au în capacitatea de producţie.

„Sper să nu fie cazul pentru aceste măsuri, dar trebuie să ne pregătim. Rusia foloseşte gazul ca pe o armă, aşa că trebuie să avem toate scenariile”, a spus Niculescu.

Planul de urgenţă al României defineşte trei niveluri de criză şi propune măsuri clare de intervenţie, dar şi încheierea de acorduri interguvernamentale de întrajutorare în caz de criză a gazelor.

Astfel, Planul de urgenţă pentru securitatea aprovizionării cu gaze naturale în România defineşte următoarele niveluri de criză: alerta timpurie – creată în situaţia în care există informaţii concrete că se poate deteriora în mod semnificativ procesul de furnizare a gazelor şi care ar putea conduce la declanşarea nivelului de alertă sau de urgenţă; nivelul de alertă – are loc o perturbare a furnizării de gaze sau o cerere de gaze excepţional de mare care afectează în mod semnificativ furnizarea gazelor, dar poate fi gestionată fără a fi nevoie să se recurgă la măsuri nebazate pe piaţă; nivelul de urgenţă – în cazul unei cereri excepţional de mari sau al unei perturbări semnificative a furnizării de gaze sau al unui alt tip de deteriorare semnificativă a situaţiei în materie de furnizare de gaze şi toate măsurile de piaţă relevante au fost implementate, dar oferta de gaze este insuficientă pentru a satisface cererea rămasă neacoperită, astfel încât este nevoie să se introducă în plus măsuri nebazate pe piaţă, în special în scopul garantării furnizării de gaze către clienţii protejaţi. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite