Ce restanţe are statul în domeniul energetic pentru 2015: fuziunea Elcen-RADET, negocierile pentru reactoare, definitivarea legislaţiei la regenerabile

Chiar dacă în 2014 statul a bătut un nou record prin listarea Electrica, Guvernul a acumulat mai multe restanţe în domeniul energetic, precum finalizarea fuziunii Elcen-RADET, cea dintre Nuclearelectrica şi Compania Naţională a Uraniului, terminarea negocierilor cu chinezii pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, definitivarea legislaţiei privind energia regenerabilă sau vânzarea pachetului de 2,6,6% din titlurile Rompetrol Rafinare.

Promisă încă din 2012, de la venirea USL la putere, fuziunea dintre Elcen şi RADET nu a fost realizată nici până acum, după ce Guvernul a amânat în luna noiembrie acordarea avizului pentru proiectul de fuziune a celor două companii, explicând că aşteaptă un punct de vedere de natură „pur tehnică“ de la Primăria Municipiului Bucureşti, proprietarul RADET.

Ulterior, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, declara la finele lunii decembrie că reprezentanţii Ministerului Dezvoltării au cerut un „plan de viitor şi o matrice de risc“, pentru elaborarea hotărârii de guvern privind fuziunea ELCEN-RADET, unele documente fiind deja prezentate.

Binomul Elcen-RADET a fost o sursă constantă de scandaluri, cele două fiind protagonistele unui întreg circ în luna octombrie, alături de Distrigaz Sud, când anumite părţi din Bucureşti nu au fost alimentate cu apă caldă. Bucureştenii din sectoarele 2, 3, 4 şi 5 nu au mai avut apă caldă din 2 octombrie până în seara zilei de 5 octombrie. RADET a anunţat pe site, pe 4 octombrie, că a fost nevoită să reducă temperatura apei calde din cauza reducerii presiunii şi cantităţii de gaze livrate către Elcen. Mai departe, aceasta a arăta că are o datorie de 88 de milioane de lei către Distrigaz. 

De asemenea, RADET are datorii de peste trei miliarde de lei către Elcen, care se vor stinge în momentul fuziunii.

Fuziune dorită cu jumătate de gură: Nuclearelectrica şi Compania Naţională a Uraniului

O altă fuziune rămasă în coadă de peşte este cea dintre producătorul de electricitate Nuclearelectrica şi Compania Naţională a Uraniului, care furnizează materie primă pentru combustibilul nuclear. Fuziunea a fost anunţată încă de la începutul anului trecut, de către fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, însă aceasta nu s-a materializat până acum. 

Ba chiar invers: Nicolescu ajunsese să avertizeze public şefii celor două companii pentru că procedurile nici n-au fost demarate. Abia spre finele anului, Compania Naţională a Uraniului a demarat o licitaţie pentru elaborarea unui studiu privind oportunitatea reorganizării celor două societăţi de stat, iar ofertele sunt aşteptate abia în data de 30 ianuarie.

CNU extrage uraniu la Crucea, în judeţul Suceava şi intenţionează să deschidă noi exploatări în perimetrul Tulgheş (Harghita)-Grinţieş (Neamţ), în contextul în care uraniul disponibil se va termina în câţiva ani, iar România doreşte să construiască încă două reactoare nucleare pe platforma de la Cernavodă.

Negocieri cu chinezii pentru reactoare şi Tarniţa

Aceasta este o investiţie uriaşă, de 6,5 miliarde de euro, iar Nuclearelectrica a ales deja anul trecut investitorul pentru cele două unităţi, respectiv compania China General Nuclear Power Corp (CGN). Totuşi, negocierile nu sunt finalizate, în 2015 trebuind stabilită structura acţionariatului pentru noua companie de proiect. Mai mult, Executivul trebuie să se hotărască şi cum va susţine investiţia, deoarece mărimea şi complexitatea acestuia, cât şi faptul că România are în acest moment excedent de energie, îl fac nebancabil.

Statul analiza anul trecut utilizarea unui mecanism financiar numit „contract pentru diferenţă“, prin care Guvernul garantează investitorului un anumit preţ pentru energie, iar autorităţile compensează diferenţa între preţul pe MWh vândut pe bursa OPCOM şi cel garantat iniţial. Problema este că astfel investiţia va trebui sprijinită cu bani de la buget, iar Eurostat va include suma garantată în deficitul bugetar. România are aceeaşi problemă si cu autostrada Comarnic-Braşov, unde Executivul ar trebui să compenseze diferenţa între veniturile obţinute din concesionare şi cele necesare pentru a face investiţia viabilă.

Aceeaşi problemă o are şi proiectul hidrocentralei pe pompaj de la Tarniţa, unde compania de proiect a amânat de mai multe ori licitaţia din lipsă de ofertanţi. Şi în acest caz este vorba tot de o companie din China, respectiv Sinohydro Corp.

Orice ajutor de stat trebuie negociat cu Comisia Europeană.

Licitaţia pentru acţiunile Rompetrol şi fondul de investiţii în energie

Licitaţia pentru vânzarea pachetului de 26,6% din acţiunile Rompetrol Rafinare reprezintă o altă restanţă a Guvernului. Autorităţile au semnat încă de la începutul anului trecut un memorandul cu Rompetrol Group, deţinut de către compania petrolieră KazMunaiGaz, prin care kazahii se obligă să cumpere pachetul de 26,6% din titluri pentru 200 de milioane de dolari şi înfiinţează un fond de investiţii în energie, care să realizeze proiecte în valoare de un miliard de dolari.

Consiliul Concurenţei a intervenit anul trecut şi a cerut organizarea unei licitaţii, pentru ca nu cumva Comisia Europeană să suspecteze un posibil ajutor de stat, în vreme ce finalul lui 2014 a prins statul la cuţite cu Rompetrol din cauza fondului de investiţii. Fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, afirma că Rompetrol a propus ca fondul să cumpere benzinării Petrom, însă Guvernul doreşte ca investiţiile să fie în proiecte noi, care să genereze activitate economică pe orizontală şi locuri muncă, dar şi un randament ridicat.

Strategia energetică şi legislaţia pentru regenerabile

Un alt punct nevralgic îl constituie strategia energetică. Precedenta strategie energetică a fost adoptată de Guvern în 2007, dar criza economică şi financiară începută în 2008 a anulat cea mai mare parte a prognozelor din acel document.

Fostul ministru Răzvan Nicolecu a prezentat în decembrie un nou proiect, dar acesta este incomplet. 

Obiectivele noii strategii energetice sunt securitatea alimentării cu energie, menţinerea unui preţ suportabil la consumatorii finali şi protecţia mediului. Documentul notează că necesarul de investiţii în sectorul energetic se ridică la 100 miliarde euro până în 2035.

Strâns legat de acest proiect îl constituie şi faptul că România nu a definitivat încă legislaţia privind energia regenerabilă. Ţara noastră a amânat o serie de subvenţii pentru o parte dintre producători până în 2017 şi a tăiat o altă parte pentru producătorii nou-intraţi în piaţă. Toate modificările trebuie notificate la Bruxelles. În bilanţul de final de mandat al lui Nicolescu se precizează că pentru clarificarea sistemului de promovare a energiei regenerabile există un Memorandum guvernamental, aflat în proces de avizare.

Listarea Hidroelectrica, rămasă pentru 2015

Anul 2014 a consemnat reintrarea în insolvenţă a companiei de stat Hidroelectrica, după ce a pierdut o serie de procese cu mai mulţi traderi, ceea ce a amânat planurile pentru listarea producătorului de electricitate.

Compania stă foarte bine din punct de vedere financiar, fiind pe cale să realizeze în acest an cel mai mare profit din istoria sa. Datorită anului hidrologic mai bun şi a măsurilor de eficientizare luate, compania a anunţat un profit de 1,073 de miliarde de lei pe primele 11 luni din 2014. Remus Borza, partener în cadrul Euro Insol, administratorul judiciar al companiei, declara în vară că Hidroelectrica va ieşi din insolvenţă în luna iunie a anului viitor şi se va lista pe bursă în trimestrul al patrulea din 2015. Aceasta este aşteptată să fie cea mai mare listare românească, care să depăşească oferta Electrica.

Vânzarea activelor Enel

Vânzarea activelor de distribuţie şi furnizare a energiei electrice deţinute de către Enel în ţara noastră este un alt punct fierbinte pe ordinea de zi. Grupul italian a anunţat anul trecut retragerea din România şi Slovacia, scoţând la vânzare activele din cele două state, cu obiectivul asumat de a termina procesul până la finele lui 2014. Însă acest lucru nu s-a întâmplat. Enel alimentează cu energie Banatul, Dobrogea şi sudul Munteniei.

Vânzarea participaţiilor este importantă pentru stat în contextul în care autorităţile au anunţat deja alimentarea cu electricitate a Dobrogei este de interes strategic pentru ţara noastră, în contextul realizării de baze militare în această zonă şi a conflictului din Ucraina.

O serie de companii româneşti, precum Electrica şi Nuclearelectrica s-au arătat interesate de preluarea unor active scoase la vânzare de către Enel, în vreme ce grupul german E.ON şi cel francez EdF doresc alte păţi.

Potrivit unor surse din fostul Departament pentru Energie, citate de Mediafax, Enel ar vinde activele din România doar dacă va obţine 1,7-1,8 miliarde de euro. Însă estimările statului român indică o sumă maximă oferită de 1,2-1,3 miliarde euro, iar dacă grupul italian nu va obţine preţul cerut este posibil să renunţe la vânzare. 

Concomitent, statul român are o serie de procese cu Enel la Tribunalul de Arbitraj de la Paris, suma totală cerută de către autorităţi de la grupul italian fiind de aproximativ 1,3 miliarde de euro.

Problema Lukoil

De asemenea, statul trebuie să stea cu ochii şi pe grupul rus Lukoil, implicat pe final de an într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu estimat de către procurori la 1,039 de miliarde de lei (230 de milioane de euro).

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a acuzat conducerea rafinăriei Petrotel Lukoil Ploieşti, controlată de grupul rus Lukoil, de evaziune fiscală şi spălare de bani. În luna octombrie, Parchetul a pus sechestru asigurator produsele rafinăriei, iar, în replică, Lukoil ameninţat că va închide rafinăria.

„Şantajul“ făcut de ruşi l-a determinat pe fostul preşedinte Traian Băsescu să ceară Guvernului să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti, dacă Petrotel-Lukoil opreşte producţia de carburanţi. 

CEZ ar vinde pachete din parcurile eoliene din Dobrogea

Nu numai Enel a anunţat anul trecut că vrea să vândă dintre activele din România, ci şi cehii de la CEZ. Grupul energetic anunţa în luna aprilie că este dispus să vândă integral sau parţial parcul eolian deţinut în România, de la Fântânele şi Cogealac, în Dobrogea, dacă va primi o ofertă bună.

Acesta cumulează 600 MW, fiind cel mai mare parc eolian realizat pe uscat din Europa, iar construirea lor a presupus o investiţie de 1,1 miliarde de euro.

CEZ nu a vândut însă, nimic până acum.

Cine a plecat în 2014: Eni a vândut benzinăriile, E.ON şi Enel au renunţat la o termocentrală

Dacă Enel şi CEZ au anunţat planuri pentru vânzarea de active din România, alte companii deja au şi vândut. Astfel, grupul italian Eni a anunţat în luna mai a anului trecut ieşirea de pe piaţa distribuţiei de carburanţi prin vânzarea către grupul maghiar MOL a celor 42 de benzinării pe care le deţinea în România sub marca Agip. Eni era prezent pe piaţa românească a distriibuţiei de carburanţi din 1995. Prin preluarea benzinăriilor de la Eni, MOL a ajuns la o reţea de aproape 200 de unităţi, a patra ca dimensiune după cele ale Petrom, Rompetrol şi Lukoil.

În fine, în luna aprilie, grupul german E.ON, câştigător şi el a două privatizări în România, a anunţat oficial că renunţă la investiţia comună cu Enel şi Termolectrica într-o termocentrală în Brăila. Investiţia, evaluată la 1,4 miliarde de euro, a fost anunţată încă din 2008, când cele trei companii au încheiat un memorandum. În 2013, şeful E.ON România spune că proiectul nu are niciun viitor în lipsa unui ajutor de stat.

Noi proiecte, noi speranţe

Dacă E.ON şi Enel au închis proiectul unei investiţii, o serie de companii asiatice au anunţat noi proiecte cu mai multe companii de stat din ţara noastră.

Astfel, în luna iulie a anului trecut, ELCEN, cel mai mare producător de energie termică din România, şi conglomeratul nipon Marubeni au semnat un contract pentru înfiinţarea unei societăţi care să construiască o centrală pe gaze la Fântânele (judeţul Mureş), investiţia de 170 milioane euro urmând să fie finalizată în 2017. Compania va fi deţinută în proporţie de 90% de Marubeni Corporation.

De asemenea, în octombrie, reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia şi cei ai China Huadian Engineering au semnat un acord de înfiinţare a unei companii cu capital mixt pentru construcţia unui nou grup energetic de 500 MW la termocentrala Rovinari, proiect evaluat la un miliard de dolari, după negocieri care au durat mai mulţi ani. Lucrările ar trebui să demareze în acest an. 

În fine, Complexul Energetic Hunedoara, a încheiat cu China National Electric Engineering Corporation un contract de 271 milioane de dolari pentru modernizarea unui grup energetic al termocentralei Deva. Contractul a fost perfectat anul trecut cu prilejul unei vizite în China a premierului Victor Ponta.