Ce riscă România după majorarea salariilor bugetarilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Deputaţii au votat miercuri, cu largă majoritate, creşterea salariilor bugetarilor, ingnorând consecinţele măsurii asupra finanţelor ţării     FOTO Mediafax
Deputaţii au votat miercuri, cu largă majoritate, creşterea salariilor bugetarilor, ingnorând consecinţele măsurii asupra finanţelor ţării     FOTO Mediafax

Creşterea salariilor bugetarilor cu 10%, decisă miercuri în Parlament, va slăbi şi mai mult situaţia finanţelor publice ale României şi va duce deficitul bugetar peste limita de 3% din PIB, ceea ce va plasa automat ţara noastră în procedură de deficit excesiv. Acest lucru va face ca România să se afle sub o monitorizare strictă a Comisiei Europene, care ne va obliga să reducem de urgenţă cheltuielile sau să creştem încasările.

De asemenea, economiştii consultaţi de „Adevărul“ avertizează că risipa financiară va face România mult mai vulnerabilă în faţa unei crize economice viitoare, ţara noastră repetând aceleaşi greşeli din perioada 2005-2008.

Camera Deputaţilor a adoptat miercuri, cu o largă majoritate, creşterea salariilor tuturor bugetarilor cu 10% începând cu 1 decembrie, după un circ care reaminteşte de populismele votate în toamna anului 2008. Creşterea salariilor a fost inclusă în Ordonanţa de Urgenţă 35/2015, care majora salariile din domeniul sanitar cu 25%. Potrivit Alianţei Naţionale a Sindicatelor Bugetarilor Sedlex, creşterea salarială de 10% se va aplica numai angajaţilor care nu au beneficiat de nicio majorare pe parcursul acestui an (administraţia publică centrală şi locală, siguranţa naţională, jandarmerie, poliţie, inspectorate pentru situaţii de urgenţă, unităţile de cultură şi teatru). Măsura va avea un impact bugetar în 2016 de 1,5 miliarde de lei, potrivit PSD, în timp ce PNL estimează un impact de 2,2 miliarde de lei.

Circ în Parlament

Majorarea a fost inclusă marţi în textul OUG 35/2015 de către deputatul PSD Adrian Solomon, în cadrul comisiilor de specialitate, miercuri fiind adoptat actul normativ în plenul Camerei. Sesizând potenţialele probleme financiare, PNL a încercat miercuri să retrimită proiectul în comisiile de specialitate pentru a afla impactul bugetar din partea Ministerului Finanţelor. „Având în vedere argumentele secretarului de stat, vă propun  reîntoarcerea la Comsie pentru o săptămână. Astfel încât să vină cu un studiu de impact“, a cerut deputatul PNL Claudia Boghicevici. Solicitarea liberalilor a fost respinsă cu 84 de voturi „împotrivă“. Liderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolescu, a propus repetarea votului, însă votul a fost tot de respingere.

În final, pentru a nu pierde capital de imagine, PNL a decis să voteze proiectul în plen. Astfel, la votul final, 311 de deputaţi au votat „pentru“, un singur vot fiind „împotrivă“ şi şapte abţineri. Alina Gorghiu, co-preşedinte al PNL, a afirmat că a votat măsura, dar a cerut ca noul Guvern să vină cu un studiu de impact. „Am ajuns la concluzia că votul pentru acest proiect este esenţial. (...) Aşteptăm un studiu de impact ulterior, care să arate în ce măsură este realizabilă această aplicare şi în ce măsură va putea fi efectiv aplicată. Acest lucru va putea fi realizat de noul Guvern, care va fi învestit probabil săptămâna viitoare“, a spus Gorghiu, la Parlament. 

Concomitent, o serie de sindicalişti au făcut scandal în Parlament, huiduindu-i pe cei care au pus în discuţie sustenabilitatea creşterilor salariale.

Bugetul, sub presiune

Măsura va afecta şi mai mult bugetul pe anul 2016, aflat deja sub presiune de reducerile de taxe din noul Cod Fiscal şi de majorarea salariilor din Sănătate şi Educaţie. Comisia Europeană estima recent pentru România un deficit de 2,8% pe anul 2016 şi peste 3% din 2017. Numai că noua măsură va duce la trecerea nivelului de 3% încă de anul viitor.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, susţine că este „revoltător“ ce s-a întâmplat, deoarece amendamentul nu a fost însoţit de calculul impactului financiar. „Cel mai probabil, deficitul bugetar va urca la 3,1-3,2%, aceasta este estimarea noastră. Şi sub 3% dacă ar fi, este oricum o deviaţie semnificativă de la obligaţiile asumate de România, mă refer la obiectivul pe termen mediu (deficit structural de 1% din PIB – n.r.). O depăşire a nivelului de 3% ne duce în procedura de deficit excesiv, ceea ce înseamnă program de ajustare sub îndrumarea Comisiei Europene şi monitorizare. De ce nu-i bine? Pentru o perioadă de avânt economic, când economia îţi creşte cu 4% şi tu faci deficit de 3%, asta înseamnă politici pro-ciclice, înseamnă să repetăm ceea ce am făcut în perioada 2005-2008. Ar trebui ca datoria publică să scadă ca să nu fim dezarmaţi în faţa viitoarei recesiuni care, inevitabil, va veni“, a declarat Ionuţ Dumitru. 

De partea cealaltă, Rovana Plumb, ministrul demisionar al Muncii, a susţinut măsura, precizând că „sunt peste 700.000 de bugetari din cei 1.200.000 care pleacă acasă cu 800 de lei“.

Relaxarea fiscală semnificativă adoptată de fostul guvern nu va fi inversată, având în vedere largul consens politic de care a beneficiat, dar noul Executiv ar putea veni cu un set de măsuri care să ţină sub control daunele provocate de excese, potrivit unei analize a Erste Group. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite