Ceferiştii încep protestele. Ce revendicări au în afara creşterii salariilor prin aplicarea coeficienţilor de ierarhizare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto Shutterstock
Foto Shutterstock

Ceferiştii din cadrul a două federaţii sindicale au anunţat proteste, nemulţumiţi de „lipsa investiţiilor în infrastructură”, dar şi de amânarea aplicării unui act normativ care permite creşterea salariilor cu anumite coeficiente de ierarhizare.

„Federaţia Naţională Feroviară Mişcare Comercial Vagoane şi Federaţia Naţională a Sindicatelor din Transporturi ELCATEL, organizaţii sindicale  reprezentative din industria feroviară ce reprezinta peste 30.000 de angajati, vor picheta simultan pe 17 februarie, în intervalul 12.30 - 13.30, sediul Guvernului României şi sediile Prefecturilor din Craiova,  Timişoara,  Cluj Napoca, Braşov,  Iaşi, Galaţi şi Constanţa.

S-a ajuns la această decizie deoarece nimic nu s-a schimbat în ultimii ani, iar situaţia din industria feroviară este cu mult mai gravă decât vor să comunice public guvernanţii. 

Mai mult decât atât, agravarea situaţiei economice şi lipsa unei asumări concrete în ceea ce priveşte luarea unor decizii pentru evitarea colapsului generalizat a industriei feroviare dovedesc că nu există nici la debutul acestui an un plan serios de revitalizare a activităţii la calea ferată”, au informat cele două federaţii.

Concret, cele patru motive care stau la baza escaladării dialogului social dintre sindicalişti şi guvernanţi, sunt:

- Lipsa investiţiilor în infrastructura feroviară.

- Lipsa investiţiilor în materialul rulant.

- Falimentarea CFR Marfă.

- Amânarea aplicării Statutului personalului feroviar.

Aceste teme, esenţiale pentru păstrarea activităţii de la calea ferată în parametri acceptabili, din toate punctele de vedere, au fost comunicate în ultimii ani tuturor  prim-miniştrilor, tuturor miniştrilor ai transporturilor şi tuturor administraţiilor care s-au perindat în fruntea companiilor feroviare subordonate Ministerului Transporturilor. 

Ce mai spun ceferiştii

An de an ceferiştilor li s-a promis că se va investi la calea ferată, că se vor asuma politici de restructurare modernă a activităţii şi că totul va reintra în normal datorită reformelor care se vor face în urma unei analize strategice care să racordeze calea ferată din România la ecosistemul feroviar european. 

Din păcate, nu s-a întâmplat nimic concret.  Aşa se face ca astăzi trenuri vechi de peste 40-50 de ani circulă cu viteze de 43 de km pe oră in traficul de pasageri şi 17 km pe oră in traficul de mărfuri, pe infrastructura feroviară inregistrându-se nu mai puţin de 500 de restricţii de viteză !!! 

In ciuda salariilor care nu reflectă nici pe de parte responsabilităţile uriaşe ce le revin in actul de transport şi a condiţiilor mizerabile de lucru, ceferiştii au avut mereu răbdarea şi înţelepciunea de a nu contribui, prin acţiuni sindicale de proporţii, la creşterea gradului de instabilitate economică, iar acest lucru s-a văzut. Trenurile nu s-au oprit niciodată în ultimii ani, deşi, din cauza stării jalnice în care se află infrastructură feroviară ele circulă la viteze minimale şi în condiţii discutabile în ceea ce priveşte siguranţa traficului feroviar.

De aceasta dată însă, deciziile politice recente anulează, prin violenţa şi iresponsabilitatea lor faţă de realitatea existentă în industria feroviară, orice fel de cadru în care se mai poate discuta raţional şi rezonabil despre viitorul căii ferate şi siguranţa locurilor noastre de muncă.

In Anul European al Cailor Ferate,  România continuă să experimenteze contrariul măsurilor adoptate de administraţiile căilor ferate europene. Deşi toată  lumea recunoaşte  subfinanţarea cronică a sectorului feroviar, resursele financiare au fost amputate sistematic ani şi ani la rând, cerându-se in schimb performanţă economică !!! Mai mult, suntem ameninţaţi cu disponibilizări de personal, deşi deficitele de oameni sunt uriaşe  şi nimeni nu mai vine să  lucreze la calea ferată.

Ce prevede Statutul personalului feroviar de neaplicarea căruia se plâng

Legea privind Statutul personalului feroviar trebuia să intre în vigoare la data de 7 martie 2021, urmând ca ea să producă efecte din luna septembrie a acestui an.

Pe 3 iunie 2019, Legea privind Statutul personalului feroviar a fost trimisă la promulgare preşedintelui Klaus Iohannis, după ce fusese aprobată de Parlament.

Pe 20 iunie însă, actul normativ a fost trimis de şeful statului înapoi la Parlament, pentru reexaminare, iar între timp a intervenit vacanţa parlamentară. Prin Statut, s-a obţinut mărirea coeficienţilor de ierarhizare la un nivel foarte apropiat de nivelul cerut de sindicate, respectiv coeficienţii câştigaţi prin Contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii transporturi 2008-2010.

Totodată, s-a aprobat reducerea vârstei standard de pensionare cu cinci ani, fără penalizare, pentru întreg personalul feroviar, reuşindu-se reducerea stagiului obligatoriu de cotizare de la 35 la 30 de ani.

Apoi, pe 21 octombrie 2019, Legea a trecut din nou de Senat, fără nicio modificare faţă de varianta iniţială.

Într-un final, pe 7 septembrie 2020, după ce trecuse şi de Camera Deputaţilor, Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

În urmă cu câteva zile, Guvernul a făcut un pas înapoi, prorogând aplicarea Legii privind Statutul personalului feroviar până la 1 aprilie 2022, potrivit clubferoviar.ro.

Salarizarea personalului feroviar

Art. 17. - (1) Personalul feroviar beneficiază, pentru munca prestată, de un salariu lunar corespunzător funcţiei, meseriei şi clasei în care este încadrat.

(2) Salariul lunar este confidenţial şi este compus din salariul de bază şi o parte variabilă constituită din indemnizaţii, sporuri, premii, prime, bonusuri, alte adaosuri şi drepturi salariale suplimentare, stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă sau regulamentul intern.

(3) Salariul lunar reprezintă un element esenţial al contractului individual de muncă şi este stabilit cu respectarea prevederilor legale şi ale contractului colectiv de muncă.

Art. 18. - (1) Salariul de bază în unităţile feroviare se calculează pornind de la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, majorat cu coeficienţi minimi de ierarhizare, după cum urmează:

          Nr. crt. Funcţia şi gradul profesional Coeficient minim de ierarhizare   Muncitori:   1. Necalificaţi 1,00   2. Calificaţi 1,50   Personal administrativ şi de specialitate încadrat în funcţii pentru care condiţia de pregătire este:   3. Şcoala profesională 1,40   4. Studiile liceale 1,40   5. Studiile liceale + curs de calificare 1,45   6. Şcoala postliceală 1,50   7. Şcoala de maiştri 1,60   8. Studiile superioare de scurtă durată 1,80   Personal cu studii superioare:   9. Studiile superioare de lungă durată 2,20

(2) Personalul feroviar care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de majorarea coeficientului prevăzut la alin. (1) cu 0,5 dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul.

(3) Salariul de bază stabilit potrivit alin. (1) şi (2) nu cuprinde sporuri, indemnizaţii şi/sau alte adaosuri.

Art. 19. - Salariaţii au calitatea de creditori privilegiaţi în cazul lichidării unităţii.

Ce salarii au acum ceferiştii

Potrivit contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul CFR Călători, salariile de bază ale angajaţilor cresc cu următoarele sporuri:

- Spor de vechime de până la 25% din salariul de bază;

- Spor pentru condiţii grele de muncă feroviară de 10-15%;

- Spor pentru condiţii de muncă feroviară de 7%;

- Spor pentru condiţii vătămătoare de 10%;

- Spor pentru condiţii periculoase de 15%;

- Spor pentru timpul lucrat în timpul nopţii de 25%

- Spor pentru orele suplimentare necompensate cu timp liber de 95% din salariul de bază.

Mecanicii de locomotivă care lucrează fără mecanic de ajutor mai pot primi un spor pentru conducerea simplificată, în procent de 50% din salariul de bază brut minim aferent funcţiei. 

Directorul general adjunct din CFR Călători încasează, brut, 13.766 de lei, ceea ce înseamnă că în mână ia circa 8.000 de lei. Directorul adjunct are un salariu mai mic, de 6.421 de lei. Bani mai mulţi câştigă şeful oficiului juridic şi revizorul general, câte 7.600 de lei, lunar, potrivit datelor publicate de ziare.com. 

  

Consultanţii în informatică şi experţii economişti iau 5.247 de lei. Inginerii, economiştii, psihologii, specialiştii în resurse umane, experţii în achiziţii publice, consilierii juridici, asistenţii directorilor şi instructorii centrali au un salariu de 4.108 lei. 

  

Contabilul şef, şeful de divizie şi şeful de serviciu au venituri similare, de circa 5.300 de lei. Un şef de revizie vagoane câştigă cât un şef de depou şi unul de staţie, circa 4.160 de lei, în mână. Adjuncţii lor ridică, pe luna, 3.400 de lei. 

  

Salarii mici au dispecerii de circulaţie (2.544 de lei), maiştri (2.348 de lei), subinginerii (2.081 de lei) şi funcţionarii (1.538 de lei), potrivit contractului colectiv de muncă din 2019. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite