Cele trei taxe suplimentare din domeniile petrolier, energetic şi mineral vor fi prelungite şi în 2016. Guvernul a prins în buget estimarea de încasări la venituri

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Guvernul a amânat doi ani la rând introducerea unui nou sistem de taxe în domeniul petrolier
Guvernul a amânat doi ani la rând introducerea unui nou sistem de taxe în domeniul petrolier

Cabinetul Cioloş va prelungi taxele suplimentare aplicate în domeniile petrolier şi energetic, estimările privind încasările fiind trecute în proiectul legii bugetului, scrie Profit.ro. Este vorba de taxa de 60% pe veniturile suplimentare aduse de liberalizarea gazelor, taxa de 0,5% pe extracţie şi taxa pe monopolul natural, încasată în special de la distribuitorii de electricitate şi gaze.

Cele trei impozite menţionate au fost introduse iniţial în 2013, iar impunerea lor era programată să expire la finalul acelui an, odată cu intrarea în vigoare a unui nou sistem de taxare a resurselor. Numai că acesta nu numai că nu a fost adoptat, dar nici măcar nu a ajuns în dezbatere publică.

Cât estimează statul că va încasa

Executivul estimează, pentru anul viitor, venituri de 872,93 milioane lei din taxarea veniturilor suplimentare obţinute de producători ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, în scădere uşoară, de sub 1%, faţă de execuţia preliminată pe 2015 (881,04 milioane lei), potrivit sursei citate.

Din taxarea monopolurilor naturale din transportul şi distribuţia energiei electrice şi gazelor naturale, Guvernul estimează că va încasa în 2016 151,33 milioane lei, cu 0,5% mai mult decât în 2015 (150,57 milioane lei).

În fine, Executivul mizează în 2016 pe venituri în sumă de 70,5 milioane lei din taxa specială pentru exploatarea resurselor naturale, cu 1,91% mai mici decât anul acesta (71,88 milioane lei). Taxa este în cotă de 0,5% şi se aplică asupra veniturilor rezultate din extracţia petrolului brut, cărbunelui, uraniului, minereurilor feroase şi neferoase, precum şi din exploatarea forestieră.

Ministrul Energiei vrea proiectul în dezbatere publică

Victor Grigorescu, ministrul Energiei, a cerut ieri Ministerului Finanţelor Publice să pună în dezbatere publică proiectul de taxare a resurselor de petrol şi gaze, acesta fiind „o problemă de predictibilitate“.

Invitat la Adevărul Live, Grigorescu a precizat că „este important ca documentul care priveşte viitoarea politică în acest sector să fie în dezbatere publică“.

„Cum bine spuneaţi, această chestiune este în responsabilitatea Ministerului de Finanţe şi singurul lucru pe care eu mi-l doresc este ca asupra acestui aspect să avem o dezbatere publică. Aştept şi eu să văd alături de alţi colegi care va fi rezultatul acestei dezbateri. Chestiunile tehnice sunt strict în coordonarea colegilor noştri şi aştept ca proiectul de la Finanţe să intre cât mai curând, până la urmă este o chestiune de predictibilitate“, a afirmat Grigorescu, la Adevărul Live.

Cum va arăta noul sistem de impozitare

Noul sistem de impozitare în domeniul ţiţeiului şi gazelor va conţine atât redevenţe, cât şi un impozit pe profitul din exploatare. Guvernul Ponta putea introduce un nou sistem în anul 2014, dar nu a făcut acest lucru, preferând să prelungească sistemul actual cu redevenţe şi taxele suplimentare. Nici în acest an noul sistem de taxare nu a fost gata, astfel că şi în 2016 se va merge pe actuala formulă.

Problema este că cele două taxe expiră la finele acestui an, ceea ce înseamnă că vor trebui prelungite de Guvernul Cioloş. Acest lucru nu s-a întâmplat până acum. Fostul ministru de Finanţe Eugen Teodorovici declara lunile trecute că proiectul va fi discutat cu delegaţiile Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene. Între timp, acordul cu FMI a expirat, dar România doreşte altul.

Supra-impozit de 35%

Guvernul Ponta a negociat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) introducerea unui nou impozit de 35% pe profitul înregistrat de companiile de petrol şi gaze din activităţile de extracţie ale acestora, potrivit unor surse ministeriale.

În negocierile cu FMI, variantele luate în calcul au fost de 35%, 40% şi 45%, însă reprezentanţii statului român au susţinut cota de 35%. Discuţiile pe această temă au fost inclusiv în luna octombrie şi trebuie continuate de la acest punct de către viitorul Cabinet.

Noul sistem de taxare din domeniul resurselor de petrol şi gaze va fi constituit din redevenţele petroliere, plus supra-impozitul de 35% pe activităţile de exploatare.

Redevenţa este o taxă care se aplică pe valoarea producţiei. În România, redevenţele se situează în domeniul ţiţeiului şi gazului între 3,5% şi 13,5%, în funcţie de mărimea zăcământului.

Noul sistem de taxare, cu redevenţe şi supra-impozitul pe activitatea de exploatare va înlocui actualele taxe suplimentare, dar şi taxa pe stâlp de 1% din valoarea activelor, care este programată să iasă din aplicare în 2017, conform prevederilor noului Cod Fiscal.

Statul a încasat foarte puţin din redevenţe

Statul român a încasat anul trecut, în total, din redevenţe petroliere, suma de 1,38 miliarde de lei. Subiectul redevenţelor a fost motiv de scandal continuu în ultimii zece ani, din cauza sumelor mici strânse la buget comparativ cu profiturile companiilor din domeniul petrolier.

În ţara noastră, şoferii au protestat de mai multe ori la pompe din cauză că preţurile le-au depăşit chiar şi pe cele din Austria, deşi ponderea taxelor e mai mică, în vreme ce Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a cerut în mai multe rânduri introducerea unei „taxe Robin Hood“ pe profiturile conjuncturale realizate de către agenţii economici, ca urmare a fluctuaţiilor barilului de ţiţei pe bursele mondiale.

Descoperiri în Marea Neagră

Pe de altă parte, Executivul trebuie să fie atent la cât fixează nivelul impozitului suplimentar, deoarece un nivel prea mare ar afecta investiţiile din Marea Neagră, unde au fost descoperite mai multe zăcăminte de gaze naturale în ultimii ani.

Exxon şi Petrom au anunţat în anul 2012 descoperirea unui zăcământ estimat a conţine între 43 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze, în vreme ce Lukoil şi Romgaz au găsit recent un alt zăcământ, de 30 de miliarde de metri cubi.

Anul trecut, profitul operaţional din activităţi upstream al Petrom, cel mai mare producător de hidrocarburi din România, s-a cifrat la 3,93 miliarde lei.  

Premierul Dacian Cioloş a declarat recent că şi-a propus să lanseze o dezbatere publică asupra nivelului redevenţelor, iar în opinia sa trebuie plecat de la un calcul care să aibă în vedere ce e cel mai avantajos pentru stat, dar în acelaşi timp să nu descurajeze companiile din domeniu să investească.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite