Centurile ocolitoare Slatina şi Balş, incluse în Master Planul de Transport. Braşovul va avea tronsonul I gata la 30 septembrie

Variantele ocolitoare ale oraşelor reprezintă un capitol important din Master Planul General de Transport

Centurile ocolitoare ale oraşelor Slatina şi Balş, la nivel de autostradă, cu o lungime cumulată de 30 de kilometri, au fost incluse în Master Planul General de Transport (MPGT), chiar dacă proiectul autostrăzii Piteşti-Craiova, care includea cele două centuri, nu este prioritar, a scris, pe Facebook, consilierul premierului Dacian Cioloş pentru infrastructură, Cătălin Drulă.

În acelaşi timp, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a transmis un comunicat potrivit căruia tronsonul I al Centurii Braşovului, care leagă DN 1 de DN 11, va fi finalizat în 30 septembrie, la patru ani după începerea lucrărilor.

Prioritare pentru demararea imediată

Master Planul General de Transport (aflat miercuri pe ordinea de zi a Guvernului) este documentul care indică priorităţile României în materie de infrastructură de transport până în anul 2030 şi implică investiţii totale de 43,5 miliarde de euro.

Includerea în acest plan a proiectelor mici şi medii, cu durată de construcţie şi de un an, în proiecte mari, care vor dura ani, va duce la un avans mai rapid al lucrărilor de infrastructură, în contextul în care multe dintre ele sunt blocate, potrivit consilierului.

„M-am bucurat astăzi să văd că a fost inclusă în Master Plan, cu prioritate pentru demarare imediată, variantele ocolitoare ale Balşului şi Slatinei, ca parte din viitoarea autostradă Piteşti-Craiova. E vorba de un segment de autostradă de aproximativ 30 de kilometri care permite ocolirea celor două localităţi, cu beneficii foarte mari pentru traficul de tranzit“, a scris consilierul.

Autostrada Piteşti-Craiova ar fi trebuit construită în parteneriat public-privat, alături de alte două proiecte de autostradă - Comarnic-Braşov şi Centura Bucureşti Sud.

Însă toate aceste proiecte sunt în prezent îngheţate din cauza problemelor legate de finanţare şi de costul, considerat de mulţi specialişti exagerat, pe care ar trebui să îl suporte statul după construcţia de către companiile private.

Modelul ar putea fi preluat şi la alte tronsoane

Potrivit consilierului, strategia proiectelor mici şi uşor de făcut poate fi aplicată şi în cazul autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, prin includerea centurii oraşului Iaşi în acest proiect, sau a realizării unei legături între Autostrada A3 Bucureşti-Ploieşti şi aeroportul Otopeni.

Consilierul premierului consideră că aprobarea Master Planului va debloca, de asemenea, proiectele îngheţate ale unor centuri ocolitoare din Satu Mare, Ştei-Beiuş şi Aleşd.

Potrivit MPGT, în următorii 15 ani România îşi propune să construiască 1.200 km de autostradă şi 1.900 km de drumuri expres, naţionale şi variante de ocolire. Costurile totale sunt evaluate la 43,5 miliarde de euro.

Braşov: Tronsonul I, aproape de final

Tronsonul I al şoselei de centură a municipiului Braşov, care leagă DN 1 de DN 11, va fi finalizat în 30 septembrie, după patru ani de la începerea lucrărilor.

Investiţia se ridică la aproape 60 de milioane de lei, cea mai mare parte fiind acoperită din fonduri europene.

CNADNR a anunţat că lucrările la tronsonul I al şoselei de centură a Braşovului vor fi finalizate la sfârşitul acestei luni, valoarea investiţiei fiind de 59,5 milioane de lei fără TVA, din care 50 de milioane sunt fonduri europene.

Lucrările la tronsonul I al şoselei de centură a Braşovului au început în 2012, iar după aproape un an au fost abandonate, în condiţiile în care constructorul austriac, firma Alpine Bau, a intrat în insolvenţă.

După o nouă licitaţie şi mai multe expertize, lucrările au fost reluate în 2015 de un consorţiu italian, Chirulli Andrea Impresa Individuale - Aleandri SPA - Shelter Construct - Pasquale ALO. Lucrările la centura ocolitoare ar fi trebuit terminate în luna iunie.

Tronsonul are o lungime de 7,2 kilometri şi porneşte de pe DN 1, din zona Dârste, intersectează drumul spre Tărlungeni, după care ajunge la DN 11 (spre Sfântu Gheorghe) în giratoriul din zona Stabilus.

Pe lângă construirea şoselei cu două benzi pe sens, proiectul a prevăzut şi un pasaj peste DN 11 şi calea ferată care duce spre Târgu Secuiesc.

Tronsonul II întârzie

De asemenea, CNADNR precizează că lucrările la tronsonul II al şoselei ocolitoare Braşov au fost întârziate din cauza exproprierilor suplimentare. Şi acest tronson trebuia finalizat în iunie, noul termen fiind luna decembrie. Lucrările sunt realizate de consorţiul Viarom Construct SA - Maxidesign SRL - Beta Cops SRl.

Tronsonul II leagă DN 11, ieşirea din Braşov spre Hărman, de DN 13, ieşirea din Braşov spre Târgu-Mureş, iar odată cu finalizarea lucrărilor pe centura ocolitoare a Braşovului se va putea circula în regim de autostradă.

Totodată, în urma semnării acestui contract se va mai rezolva o problemă pentru şoferii care tranzitează şoseaua de centură, respectiv construcţia unui pasaj rutier peste centură la intersecţia cu drumul judeţean spre Sânpetru, unde au loc multe accidente rutiere.

Investiţia se ridică la 64,4 milioane de lei fătă TVA, finanţarea fiind tot din fonduri europene.