Comisia Europeană nu este mulţumită de ambiţiile României privind energia verde. Producătorii cer accelerarea tranziţiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România şi-a asumat ţinte prea puţin ambiţioase pentru tranziţia la energie verde, consideră Comisia Europeană, care a analizat Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice. În acest sens, producătorii de energie regenerabilă cer statului să accelereze tranziţia energetică de la surse de energie poluante către regenerabile.

Comisia Europeană a publicat ieri analiza Planurilor Naţionale Integrate în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice. Comisia reiterează faptul că documentul României este în continuare unul neambiţios şi recomandă finanţarea unor proiecte de energie verde din Fondul de redresare şi rezilienţă.

Versiunea finală a PNIESC menţine o ţintă de 30,7% a energiei regenerabile în consumul final, faţă de minimul de 34% recomandat de Comisia Europeană. O altă categorie pe care România o poate îmbunătăţi se referă la eficienţa energetică. Planul prevede un consum de energie primară la un nivel de 32,3 Mtep în 2030, care va genera o economie de energie de 45,1% faţă de scenariul de referinţă PRIMES 2007, iar consumul final de energie va scădea la un nivel de 25,7 Mtep în 2030, deşi media consumului final pentru perioada 2016-2018 este de 22,9 Mtep.  Aceste obiective sunt mult prea joase pentru a putea contribui la atingerea obiectivului european general privind eficienţa energetică de 32,5%, iar măsurile şi politicile prevăzute trebuie suplimentate şi definite mult mai clar. Cu privire la tranziţia justă, României îi este recomandată o analiză de impact social care în acest moment lipseşte din PNIESC, pentru a putea anticipa numărul de locuri de muncă afectate de tranziţia verde în regiunile miniere Hunedoara şi Gorj.

Comisia Europeană sugerează, aşadar, utilizarea fondurilor dedicate pentru recuperarea post-pandemie pentru investiţii şi reforme în domeniul energiei verzi pentru a suplimenta lipsurile din PNIESC. Planul naţional de relansare şi rezilienţă (PNRR) al României ar trebui sa conţină:

       Măsuri care stimulează generarea de energie regenerabilă, renovarea clădirilor şi eficienţa energetică a reţelelor de termoficare;

       Măsuri de îmbunătăţire a infrastructurii de transport şi a mobilităţii durabile;

       Măsuri care susţin introducerea treptată a taxelor de mediu şi a bugetării ecologice.

O primă versiune a Planului de relansare relansare şi rezilienţă al României trebuie publicată în această lună. Conform cadrului existent de reglementare a elaborării PNRR, printre proiectele eligibile spre finanţare se numără şi cele pentru dezvoltarea sistemelor de distribuţie a gazului natural, în timp ce proiectele de investiţii în surse regenerabile de energie nu au fost incluse. Continuarea investiţiilor pe bază de combustibili fosili este prevăzută şi în versiunea finală a PNIESC, care menţine şi cărbunele în mixul energetic după 2030. În acest fel, România nu implementează tranziţia ecologică, în ciuda surselor de finanţare considerabile disponibile.

În acest context, Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile  – PATRES face un nou apel la autorităţi să pună în aplicare recomandările Comisiei Europene, solicitând un angajament ferm şi corect din partea acestora pentru viitorul verde al energiei în România.

„Comisia Europeană transmite un mesaj autorităţilor române, care să acţioneze astfel ca energia regenerabilă să devină o prioritate pentru România, aşa cum este pentru toate ţările Uniunii Europene. Dat fiind potenţialul ţării noastre, recomandările Comisiei Europene nu ar trebui să ne ia prin suprindere. Noi susţinem că România ar trebui să ţintească o cotă de cel putin 35%, având în vedere abundenţa resursei regenerabile pe teritoriul ţării noastre. Din păcate, asistăm de mulţi ani la un blocaj, energia din surse regenerabile fiind tratată ca o povară, nu ca o oportunitate. Trebuie să ne schimbăm cu toţii percepţia şi să înţelegem până nu este prea târziu, dar mai ales să acţionăm în consecinţă, că energia regenerabilă este o soluţie viabilă, ieftină, non-poluantă, sustenabilă pentru viitor”, declară Viorel Lefter, Preşedinte PATRES.

Şi Asociaţia Bankwatch, al cărei domeniu principal de activitate al asociaţiei este reducerea poluării în sectorul energetic, cu accent pe reducerea utilizării combustibililor fosili, afirmă că România trebuie să îşi asume angajamentul de a renunţa la investiţiile nesustenabile în combustibili fosili.

„Fiecare stat membru trebuie să contribuie într-un mod echitabil la ţintele asumate la nivel european. România are oportunitatea şi fondurile necesare să-şi planifice într-un mod eficient tranziţia energetică. Acest lucru implică renunţarea la investiţiile nesustenabile în combustibili fosili şi asumarea angajamentului de către toţi actorii politici”, a spus Laura Nazare, campaigner tranziţie energetică, Asociaţia Bankwatch.

La începutul acestei săptămâni Comisia pentru mediu din Parlamentul European a votat pentru excluderea finanţării combustibililor fosili din Fondul de redresare şi rezilienţă. Amendamentul urmează să fie votat şi în plenul Parlamentului şi negociat cu şefii statelor membre, însă este încă un pas care demonstrează angajamentul UE pentru atingerea neutralităţii climatice.

Pe de altă parte, săptămâna trecută, Parlamentul European a votat o ţintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 60%, până în 2030, în contextul în care se doreşte să se ajungă la neutralitate climatică până în 2050.

„Este o ţintă ambiţioasă pe care şi România ar trebui să o susţină. Asumarea acestei ţinte de către România vine însă cu obligaţii şi angajamente. Ţara noastră trebuie să facă un mare pas înainte în tranziţia energetică şi să acţioneze rapid şi eficient pentru a beneficia de toate oportunităţile”, afirmă reprezentanţii PATRES.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite