Comisia Europeană: Pensiile militare trebuie incluse în reforma pensiilor asumată prin PNRR

Comisia Europeană a transmis României că pensiile militare trebuie incluse în reforma pensiilor asumată prin PNRR, care are prevăzut pentru plata pensiilor un plafon de 9,4% din PIB.

„Legat de pensiile speciale, este important să reiterăm că pensiile speciale cuprind nu doar cele şase categorii de pensii de serviciu existente în România enumerate în prezent la punctul b) în memorandumul Ministerului Muncii. Important, pensiile speciale includ şi pensiile pentru forţele de securitate şi apărare (armată, poliţie) şi trebuie să fie şi ele acoperite de reformă", se arată în documentul Comisiei Europene transmis Ministerului Muncii.

Fragmentul din raport a fost postat miercuri pe pagina de socializare a secretarului de stat în Ministerul Muncii, Cristian Vasîlcoiu, cu precizarea că pensiile militare trebuie să facă parte din reforma cuprinsă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care are prevăzut pentru plata pensiilor un plafon de 9,4% din PIB.

"Acesta este un fragment din ultima comunicare primită de la Comisia Europeană, în care se precizează că pensiile militare trebuie să facă parte din reforma cuprinsă în PNRR, care prevede un plafon de 9,4% din PIB pentru plata pensiilor în România. Restul sunt doar păreri exprimate de unii politicieni de Dreapta", a scris Vasilcoiu, miercuri, pe pagina sa de Facebook.

Ultimele date oficiale arată că la finalul anului trecut erau în plată 97.000 de pensii militare, pe lângă cele 6 categorii plătite prin intermediul Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP).

Ministrul de Interne, Lucian Bode, afirma săptămâna trecută că cine confundă pensiile militare cu pensiile speciale face o greşeală. Bode a precizat că 5,2 miliarde de lei pentru 97.000 de pensii de serviciu este ”presiunea pe buget” în ceea ce priveşte pensiile de serviciu din sistem.

„Vorbim despre 97.000 de pensionari proveniţi din sistemul de ordine publică ,vorbim despre pensii cuprinse între 1.000 şi 2.500 RON, într-un număr de aproximativ 21.000, pentru care s-a aplicat acea indexare de 10% (...) Nu cred că este corect să punem semnul egal între pensiile militare şi pensiile speciale. Sunt de acord însă se existe o discuţie şi în cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională”, a mai afirmat ministrul.

 Acesta a precizat că ”22-23 la sută din bugetul Ministerului Afacerilor interne merge către această componentă”.

În ce priveşte pensiile speciale, şi ele considerate tot pensii de serviciu, acestea privesc aproximativ 9.500 de persoane, aproape jumătate dintre aceştia fiind magistraţi (cu pensii medii de peste 20.200 de lei în ianuarie 2022), foşti grefieri şi personal auxiliar parchetelor, foşti funcţionari parlamentari, foşti piloţi ai Aviaţiei Civile, foşti diplomaţi şi foşti angajaţi ai Curţii de Conturi.