Ştiri economice

articolul anterior articolul urmator

Comisia de Prognoză: România va avea o creştere economică de 4%. Riscuri pentru agricultură, din cauza condiţiilor meteo

2
20 Feb 2020 08:17:29
Autor: Elena Deacu

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a publicat prognoza intermediară de iarnă, în care estimează pentru România o creştere economică de circa 4% în următorii ani. Ultimele două prognoze realizate de instituţie sunt mai temperate şi mai în linie cu prognozele altor instituţii financiare, atât naţionale cât şi internaţionale.

Mai precis, CNSP estimează că economia României va creşte cu 4,1% în 2020, urmând să accelereze uşor la 4,2% în 2021 şi 2022, pentru ca în 2023 să revină la 4%. Produsul Intern Brut al României va ajunge aşadar la 1.141,4 miliarde lei în 2020.

Cel mai mare avans îl va înregistra sectorul construcţiilor (6,2%), deşi acesta se temperează de la o  creştere de 17,5% estimată pentru anul 2019, urmat de servicii (4,2%), industrie (2,9%) şi agricultură (2,5%).

Consumul final va continua să crească, dar puţin mai temperat, cu 4,3% faţă de 5,1%, dar consumul gospodăriilor creşte similar ca anul trecut, cu 4,4%.

Atât exporturile, cât şi importurile României vor avea un avans semnificativ, de 4,5%, respectiv 5,5% faţă de anul trecut, iar deficitul de cont curent scade uşor la 4,5% din PIB.

Inflaţia se va tempera, de asemenea, şi preţurile de consum vor creşte cu o medie anuală de 3,1%.

Numărul mediu de salariaţi se va ridica la 5,241 milioane, în urcare uşoară de la 5,154 milioane.

Câştigul salarial mediu brut va fi de 5,405 lei/lună, în timp ce „în mână” angajaţii din România vor primi lunar un câştig salarial net de 3.337 lei. Va fi înregistrată, aşadar, o creştere de 6,6% a câştigului salarial real, mai slabă totuşi faţă de 2019, când câştigul salarial real s-a majorat cu 10,7%.

Potrivit Comisiei de Prognoză, prognoza de iarnă 2020 reafirmă estimările din ediţia de toamnă 2019 pentru perioada 2020-2023 şi actualizează un număr limitat de indicatori prin prisma datelor publicate pentru anul 2019.

Elementele avute în vedere în susţinerea nivelurilor din prognoza de toamnă 2019 sunt:

- datele semnal privind avansul economiei cu 4,1%, care confirmă pentru anul 2019 dinamica PIB estimată în toamnă (4,0%);

- tendinţa de revenire a economiei româneşti în trimestrul IV 2019 (4,3% faţă de acelaşi trimestru din 2018, după ce în trimestrul III 2019 majorarea a fost de numai 3%);

- de asemenea, prognoza actuală ia în considerare şi datele semidefinitive privind PIB pentru anul 2018, respectiv un nivel de 952,4 mld. lei (+8,18 mld. lei) şi o creştere economică de 4,4% (+0,3 puncte procentuale). Acest salt al valorii nominale se va regăsi şi în perioada 2020-2023.

Creşterea economică pe termen mediu se situează la circa 4% anual, formarea brută de capital fix având o dinamică superioară consumului final.

Dinamica numărului mediu de salariaţi a fost uşor revizuită în jos, pe baza evoluţiei efectivelor de salariaţi la sfârşitul lunii în cursul anului 2019.

Riscuri din agricultură

La nivel sectorial, se estimează că industria va reveni în a doua parte a anului 2020 astfel încât pe ansamblu creşterea valorii adăugate brute să fie pozitivă.

De asemenea construcţiile totale vor continua să se majoreze, dar cu o intensitate mai mică. În ceea ce priveşte sectorul terţiar, se mizează pe dezvoltarea serviciilor cu un aport sporit de valoare adăugată. Acest sector în ansamblu este în continuare principalul susţinător al creşterii economice.

Există şi posibilitatea apariţiei unui risc generat din eventualele efectele asupra agriculturii pe fondul condiţiilor meteo nefavorabile din acest an.

Referitor la apariţia unor posibile riscuri asociate prognozei, cele mai semnificative ţin de impredictibilitatea mediului economic şi politic internaţional în această perioadă.

Chiar dacă tensiunile comerciale dintre SUA şi China au fost, într-o oarecare măsură, atenuate prin semnarea Fazei I a acordului comercial, apariţia şi extinderea coronavirusului ar putea avea efecte nefavorabile în ceea ce priveşte cererea globală. Pe de altă parte, se poate menţiona riscul majorării preţului la energie şi alte mărfuri fungibile, precum şi o volatilitate mai mare a pieţelor valutare, ca urmare a decelerării creşterii economiei chineze care influenţează cererea globală, precum şi din cauza menţinerii unui conflict crescut la scară extinsă în Orientul Mijlociu.

O încetinire mai accentuată a cererii globale ar afecta pe lângă exporturile româneşti, care au dovedit o elasticitate mai ridicată la cererea externă, comparativ cu principalii noştri competitori, Polonia şi Ungaria, şi fluxurile investiţionale către ţara noastră. Menţionăm şi factorii de influenţă asociaţi evoluţiei economiei zonei euro şi, îndeosebi, a Germaniei – principalul partener comercial al României - a cărei situaţie se reflectă atât în zona de cerere agregată prin exporturi, cât şi pe zona de producţie industrială, acestea fiind puternic corelate (producţia industrială autohtonă fiind stimulată printre altele şi de exporturi).

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Mihai Popescu
20.02.2020, 10:19:06

Vorba lu' Isarescu, sa nu apara pericolul de "supraincalzire" a economiei.

Lucifer
20.02.2020, 11:43:46

Creşterea economică anuală de 4% este de 3 ori mai mare ca cea a Zonei Euro. Aşa că încet-încet( unii zic că prea încet...) ne apropiem de Vest, probabil în acest an, poate în 2021, vom ajunge ca nivel de bunăstare( PIB/ loc la paritatea puterii de cumpărare) la aprox. 70% din media europeană( dată cam de media dintre Italia+ Franţa. Mai este până să avem o "ţară ca afară", dar ne apropiem, minuni nu se pot întâmpla peste noapte.