Construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 va fi continuată. De aproape 30 de ani sunt în conservare

Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă va costa 7 miliarde de euro, a declarat, marţi, Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, într-o conferinţă de profil, scrie Agerpres.

„Suntem pe punctul de a finaliza studiul de fezabilitate, am făcut un update la studiul din 2012. În paralel cu o serie de evaluări a conformării structurilor şi a proiectului tehnologic cu directivele de securitate nucleară. Urmează în scurt timp să venim în AGA (Adunarea Generală a Acţionarilor - n. r.) cu o propunere de demarare a acestui proiect", a precizat el, citat de Agerpres

Potrivit acestuia, până la structurarea finală a proiectului şi mobilizarea de şantier, este nevoie de pregătiri foarte ample.

"Aşadar, preconizăm că punerea în funcţiune a Unităţii 3 va fi, conform PNIESC (Planul Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice - n. r.), în jurul anului 2030-2031, ceea ce înseamnă o mobilizare de şantier în jurul anului 2024, Până atunci avem faze premergătoare", a continuat Ghiţă.

Întrebat care este valoarea totală a proiectului celor două reactoare, el a precizat: "Ultimul studiu de fezabilitate şi ultima referinţă - o să dau o cifră, dar noi o actualizăm acum pentru a o supune votului acţionarilor şi până vin cu această informaţie în AGA nu o să o dau preliminar - însă pot să spun ce a fost ultima oară când a fost asumat în AGA şi aveam un cost total al proiectului de aproximativ şapte miliarde de euro, însemnând atât contribuţia de active, cât şi construcţia efectivă".

"Ideal, decizia finală de investiţii şi mobilizarea de şantier ar trebui să fie în anul 2024, pentru a putea atinge ţinta prevăzută în PNIESC pentru intrarea în operare a unei unităţi la finalul anului 2030, începutul anului 2031", a repetat şeful Nuclearelectrica.

Pe 9 octombrie 2020, s-a parafat la Washington DC Acordul Interguvernamental extins între România şi Statele Unite ale Americii care permite cooperarea în domenii de importanţă pentru ţara noastră şi domeniul nuclear civil, cu precădere proiectul Unităţilor 3 şi 4 şi retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, a fost semnat şi un Memorandum de Înţelegere cu Exim US, Memorandum prin care SUA îşi manifesta interesul de a sprijini şi financiar dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic nuclear românesc.

17 ani de discuţii pe tema unităţilor 3 şi 4, aflate în conservare din 1992

Construcţia reactoarelor 3 şi 4 a demarat în perioada 1984 – 1985, unităţile fiind trecute în conservare în 1992, când rata totală de finalizare na lucrărilor era de circa 15% pentru unitatea 3 şi 14% pentru unitatea 4.

Discuţiile pe tema dezvoltării unităţilor 3 şi 4 a fost reluată în 2003. Studiul de fezabilitate realizat de Deloitte&Touche şi prezentat Consiliului de Administraţie al SNN SA în luna martie 2006, a identificat ca solutie optimă pentru realizarea Unităţilor 3 şi 4, înfiinţarea unei Companii de Proiect formată din investitori locali şi străini, proiect asumat de Guvern la 14 septembrie 2006.

Negocierile, prelungite succesiv

CGN a fost declarat investitor calificat la data de 9 septembrie 2014 şi investitor selectat la data de 17 octombrie 2014, dată la care a şi fost semnată Scrisoarea Comună privind intenţia de realizare a proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă.

La 22 octombrie 2015, acţionarii SNN au aprobat semnarea Memorandumului de Înţelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea şi dezafectarea Unităţlor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, document ce a fost semnat la data de 9 octombrie 2015, moment din care au demarat negocierile.

Continuarea negocierilor a fost aprobată de mai multe ori.

În data de 21 decembrie 2016, Ministerul Energiei a transmis un comunicat de presă prin care a informat că, având în vedere complexitatea proiectului şi angajamentul statului român pe termen lung, consideră că abordarea cea mai corectă este să permită noului guvern o analiză privind deciziile în ceea ce priveşte rezultatul negocierilor şi paşii de urmat.

În luna februarie a acestui an, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Robert Tudorache, spunea că "negocierile durează de prea mult timp şi este momentul să ne apropiem de o decizie”.

Însă ulterior, negocierile au fost din nou prelungite...

În 26 mai 2020, Nuclearelectrica, compania de stat care administrează centrala nucleară din Cernavodă, anunţa că Ministerul Economiei, în calitate de acţionar majoritar, a solicitat companiei să abroge Strategia de continuare a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect evaluat la 6,45 miliarde euro, solicitând şi încetarea negocierilor cu chinezii de la China General Nuclear (CGN), cu care statul a negociat timp de mai mulţi ani.