Consumatorii români de gaze fac ca gazele care ajung în Ungaria să fie mai ieftine

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Interconectarea sistemelor de transport gaze naturale, dintre oricare două ţări membre ale UE, nu trebuie să determine creşterea preţurilor gazelor naturale la toţi consumatorii finali. Toate costurile aferente construcţiei interconectorului, ar trebui să fie recuperate exclusiv de la cei care-l vor folosi, fără a determina toţi consumatorii dintr-o ţară sau alta, să subvenţioneze această construcţie.

În anul 2010 a fost pusă în funcţiune interconectorul Ungaria – România, după mai bine de 10 ani de la începerea lucrării. Pe teritoriul României au fost construiţi 62 km de conducta din care 36 km de conductă în anii '90, între Horea şi Pecica şi alţi 26 km, în anul 2009, între Pecica şi graniţa româno-ungară. Pe teritoriul ungar conducta s-a construit între punctul Algyő şi graniţa româno-ungară, însumând 47 km de conductă.

UE a acordat un sprijin pentru construcţia conductei de interconectare pe o lungime de 47 km, conducta DN700 PN63, între Algyő (în Ungaria) şi graniţa româno-ungară, împreună cu un sector de conductă cu o lungime de 26 km între graniţa româno-ungară şi Pecica (în România).

Abordarea acestei interconectări a fost diferită în Ungaria şi România.

În Ungaria, autorităţile au fost ferme, afirmând că acest interconnector trebuie separat de sistemul de transport unguresc, urmând ca toate costurile să fie recuperate exclusiv de la cei care vor folosi interconectorul, fără a determina consumatorii din Ungaria să subvenţioneze această construcţie. Astfel, aceştia au determinat un tarif de transport pe acest interconector, luând în considerare costurile investiţiei realizate şi ipoteza recuperării acestora într-un interval scurt (cca. 12 ani). Practica aceasta este folosită în raport cu toate punctele de interconectare din sistemul ungar de transport construite recent.

Pe pagina de internet a FGSZ se poate observa modul de stabilire a tarifelor.

România a considerat conducta Csanadpalota-Horia, ca fiind parte din SNT, urmând ca să fie recuperate costurile construirii acestei conducte de la toţi consumatorii din România. Astfel, s-a mărit tariful de transport şi implicit preţul pentru toţi consumatorii de gaze din România cu cca. 0,3%.

În situaţia în care s-ar fi considerat Interconectorul un sistem independent faţă de SNT, preţul gazelor ar fi fost mai mic cu cca. 0,6%, iar cei care foloseau această conductă pentru export sau import, şi doar aceia, urmau să plătească un tarif de transport mai mare cu 30%.

Potrivit Planului de administrare al Transgaz, valabil pentru perioada 2013 - 2016. „Pentru a se putea utiliza întreaga capacitate a interconectarii pe sensul România - Ungaria, sunt necesare lucrari, atât în sistemul românesc, cât şi în cel ungar, părţile convenind un grafic conform căruia proiectele vor fi finalizate până în decembrie 2016. România va putea exporta gaze prin conducta Arad-Szeged începând cu luna decembrie a acestui an şi va atinge capacitatea maximă de export în 2016, după investiţii de circa 120 de milioane de euro.

Dezvoltarea acestei investiţii, cu aplicarea aceluiaşi principiu, ar determina din nou scoaterea a cca. 1% din buzunarul consumatorilor români pentru a acoperii investiţile necesare exporturilor de gaze din România spre Ungaria.

În situaţia în care s-ar considera Interconectorul, după realizarea investiţilor, un sistem independent faţă de SNT, preţul final al gazelor pentru consumatorii din România, ar fi mai mic cu până la 1,5%.

Astfel, considerarea Interconectorului ca un sistem de transport independent de SNT, ar fi determinat:

- Scăderea tarifului de transport pentru consumatorii din Romania şi implicit scăderea preţului la consumatorul final din România;

- Evitarea scumpirii gazelor la consumatorul din Romania pentru a ajunge gaze mai ieftine la consumatorul din ţara vecina;

-  Creşterea veniturilor din TVA la bugetul de stat.

Materialul a fost publicat şi pe blogul personal.

               

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite