Cristian Popa, BNR: Dobânzile mai mici pot eroda încrederea investitorilor. Ce s-a întâmplat în Turcia

Dobânzile mai mici nu înseamnă neapărat capital mai mult şi mai ieftin, poate fi chiar invers, afirmă Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al BNR şi membru al Consiliului Asociaţiei CFA România.

Potrivit acestuia, dacă o ţară emergentă are un deficit de economii raportat la investiţii, deci este dependentă de capitalul finanţatorilor străini, trebuie neapărat menţinută încrederea acestora pentru a putea finanţa deficitul extern cu capitaluri pe termen lung. 

”Reducerea nesustenabilă a dobânzii de politica monetară poate eroda această încredere, declanşând astfel o reacţie în lanţ (deprecierea cursului, dificultăţi în finanţarea deficitului extern, reversarea reducerilor de dobânzi şi deteriorarea situaţiei economice).”, precizează Cristian Popa.

Oficialul BNR consideră că Turcia este un exemplu tipic de ţară cu deficit de economisiri, care trebuie să se împrumute în exteriorul tării pentru acoperirea necesarului de capital (investiţii şi cheltuieli), deci care trebuie să beneficieze de încrederea investitorilor.

Banca Naţională a Turciei, sub impulsul factorului politic, a redus rata dobânzii de politică monetară la un nivel nesustenabil de mic, stimulând artificial economia. Sub presiuni, rata dobânzii de politica monetară a fost redusa de la 24% (în iunie 2019) la 8.25% (în mai 2020). 

Guvernatorul Turciei, concediat pentru că nu a redus mai repede dobânzile

În 2019, guvernatorul Murat Cetinkaya fusese înlocuit tocmai pentru că nu a redus dobânzile atât de repede pe cât şi-ar fi dorit conducerea politică a ţării. 

”Cu dobânzi care nu compensau decât parţial pentru inflaţie şi riscul ţării, şi încasări de valuta din turism prăbuşite (începuse pandemia), investitorii străini dar şi cetăţenii turci, obişnuiţi să nu aibă prea multa încredere în moneda naţionala, au început să îşi schimbe lirele în dolari. În primele 6 luni ale anului lira se depreciase deja cu 15%. Însă începând cu luna august au apărut presiuni suplimentare şi masive de depreciere. In data de 24 septembrie rata de dobândă a fost ridicata cu 2 puncte procentuale, de la 8.25% la 10.25% arătând ca s-a atins limita de toleranţă a deprecierii cursului de schimb. Lira pierduse însă încă 11% în acest timp, în total 28% de la începutul anului.”, explică Cristian Popa.

Astfel, oficialul BNR precizează că până la operarea primei creşteri de dobânda, pe 24 septembrie 2020, lira turcească pierduse 28% de la începutul anului, iar pentru a face mai elocvent nivelul acestei deprecieri, echivalentul în Romania ar fi un curs de 6.24, în cazul unei deprecieri similare, de 28%, faţă de nivelul actual.

România nu şi-ar fi permis un experiment precum cel din Turcia

„România şi românii nu şi-ar fi permis un experiment precum cel din Turcia, nu în general şi mai ales nu în mijlocul unei pandemii globale.De aici şi atenţia sporită a BNR şi gradualitatea măsurilor luate în ultimul an.”, afirmă Cristian Popa. 

”Cetăţenii, companiile dar şi investitorii străini care şi-au ţinut economiile şi investiţiile în moneda naţională îşi pierd astfel o parte (poate însemnată) din avere. Pierd însă şi cei cu venituri mici şi fixe, cei vulnerabili, pentru că inflaţia le erodează puterea de cumpărare. Inflaţia este cea mai parşivă taxă. Agoniseala multora se evaporă din cauza inflaţiei. Pierd de asemenea şi toţi cei care au datorii în valută dar au venituri în moneda naţională, pentru ca ei trebuie să returneze o valută mai scumpă, datoria lor a crescut, astfel efortul pentru a returna împrumutul a sporit. Companiile cu datorii în valuta pot deveni insolvente, incapabile să returneze valuta împrumutată, închizând porţile şi generând pierderi de locuri de muncă. Pierd însă şi consumatorii, pentru că bunurile importate vor fi mai scumpe - cu acelaşi salariu vor cumpăra mai puţine bunuri şi servicii din afara tării.”, afirmă Cristian Popa.