Criza cipurilor de siliciu şi conflictul din Ucraina ameninţă creşterea industriei auto şi nu numai

Conflictul militar dintre Rusia şi Ucraina schimbă mediul de afaceri, creând noi provocări pentru mai multe industrii şi aducând noi riscuri, a declarat pentgru „Adevărul” analistul eToro Bogdan Maioreanu.

În cel mai recent studiu privind riscurile, compania de consultanţă Gartner evidenţiază riscurile aduse de presiunile inflaţioniste, acestea  fiind urmate de o încetinire macroeconomică, care apare pentru prima dată în top cinci factori de risc. Această încetinire are la bază trei componente: majorările ratelor dobânzii de către băncile centrale care aduc riscul de încetinire economică, conflictul din Ucraina care aduce riscuri de contagiune şi efecte imprevizibile ale deglobalizării precum şi variantele de Covid 19 care au potenţialul de a împiedica creşterea economiei. 

Contribuind cu aproximativ 3% la producţia economică mondială, industria auto trece prin nişte provocări care au început cu criza cipurilor, după izolarea din 2020, şi continuă şi astăzi fiind  amplificate de conflictul ucrainean, cu perspective de a se extinde şi în 2023.  

Cele mai recente date din UE arată o scădere foarte abruptă a înmatriculărilor de maşini noi în Europa, -20,6% în aprilie şi -14,4% pentru primele patru luni ale anului. În timp ce Franţa şi Germania înregistrează scăderi de aproximativ 22%, în România înmatriculările de maşini noi au crescut cu 23% pentru luna aprilie şi cu 36% în primele patru luni ale acestui an, comparativ cu perioadele similare ale anului trecut. Dacia s-ar putea să fi rezolvat cumva criza cipurilor, fiind una dintre mărcile care a înregistrat o creştere de 12,5% a înmatriculărilor de maşini noi, deşi Grupul Renault a scăzut cu 10%.  Alte creşteri au fost înregistrate de coreenii de la Grupul Hyundai (19%) şi Honda (27%). Ford, pe de altă parte, are o scădere de 16%. 

Potrivit OICA, producţia de vehicule în Europa a scăzut în 2021 cu 24% faţă de nivelul de dinaintea pandemiei, din 2019. În SUA, scăderea a fost de 20%, în Asia de 6%, iar producţia globală la nivel mondial a scăzut cu 13%. În Europa, majoritatea producătorilor de automobile au avut scăderi ale producţiei. Slovenia conduce cu o scădere de 32%, Germania cu 12%, Spania cu 12%, Cehia şi România cu 4% şi Ungaria cu 3%. 

Una dintre cauzele acestor scăderi rămâne criza cipurilor de siliciu. Aceasta a adus în centrul atenţiei un nou set de riscuri care, înainte de 2020, erau considerate normale. Cea mai mare parte a cipurilor la nivel global sunt fabricate de un număr foarte mic de companii, dintre care una, Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSM), deţinea mai mult de jumătate din piaţă. Presiunea exercitată asupra producătorilor a declanşat planurile de construire a şase noi fabrici de cipuri în Taiwan, depăşindu-le pe cele patru aflate în curs de construcţie în China şi pe cele trei planificate în SUA. Se aşteaptă ca Taiwanul să găzduiască 44% din capacitatea globală de turnătorie de siliciu în 2025, ajungând la o cotă de 58% pentru cipurile avansate. Dar pentru acest an se estimează că producătorii de cipuri pe bază de contract din Taiwan îşi vor extinde cota  globală de piaţă  la 66%, în ce priveşte veniturile realizate. 

Tensiunile geopolitice legate de Taiwan creează riscuri suplimentare pentru producţia globală de cipuri de siliciu, din cauza concentrării mari de fabrici în această ţară. Uniunea Europeană a aprobat în luna februarie a acestui an o iniţiativă menită să reducă dependenţa de producătorii asiatici de cipuri, oferind 42 de miliarde de euro pentru finanţarea creării de capacităţi locale de producţie. Planul este similar cu cel lansat de SUA, care va cheltui 52 de miliarde de dolari cu scopul de a produce semiconductori acasă.

Actuala criză a cipurilor are deja un impact asupra producătorilor de automobile, iar efectele se văd. În Europa, vârsta medie a vehiculelor este de 11,8 ani, iar în România şi Lituania se apropie de 17 ani. Cele mai noi maşini sunt în Luxemburg, cu o vechime medie mai mică de 7 ani.  În Statele Unite, vârsta medie a vehiculelor uşoare a crescut la 12,2 ani în 2022, potrivit S&P Global Mobility. Lipsa globală de microcipuri, combinată cu provocările asociate lanţurilor de aprovizionare şi a stocurilor, sunt principalii factori care împing vârsta medie a vehiculelor din SUA în sus, potrivit analizei. Casarea vehiculelor vechi a scăzut la 4,2%, de la nivelul maxim istoric de anul trecut de 5,6% din vehiculele aflate în circulaţie.

 Regulile de distanţare socială au redirecţionat populaţia  de la transportul public la cel privat, ceea ce a crescut cererea de vehicule noi, care nu a putut fi satisfăcută, şi a dus la creşterea vânzărilor de maşini la mâna a doua. De asemenea, a condus la o schimbare de strategie a producătorilor de automobile, aceştia concentrându-se pe maşini cu preţuri mai mari pentru a maximiza utilizarea cipurilor de siliciu în cantităţi limitate de care dispun, ceea ce a dus la creşterea marjelor şi a profiturilor, respectiv la creşterea profiturilor în ciuda scăderii volumului.  Raportul estimează că vârsta medie a vehiculelor uşoare din Statele Unite va continua să crească pe parcursul anilor 2022 şi 2023, în condiţiile în care producţia şi vânzările de vehicule noi continuă să fie afectate de lipsa de piese. 

Criza actuală dintre Rusia şi Ucraina ar putea afecta lanţurile de aprovizionare cu vehicule noi în anul următor. De asemenea, kilometrii parcurşi de vehicule au revenit la nivelurile de dinaintea pandemiei, crescând cu peste 10% în 2021, până la o medie de 20.000 km pe maşină, pe măsură ce restricţiile s-au atenuat şi oamenii s-au întors la muncă şi la călătoriile de agrement. Dacă legăm acest lucru de creşterea vârstei medii a vehiculelor, rezultatul este un potenţial de creştere notabilă a veniturilor din reparaţii în viitorul apropiat. 

Conflictul ucrainean continuă să pună în dificultate producţia europeană de vehicule. Deşi iniţial s-a creat o criză de aprovizionare cu cablajele electrice ale maşinilor, din Ucraina vin rapoarte conform cărora unii producători au reluat producţia chiar şi în condiţii de război. Sumitomo a anunţat că va adăuga linii de producţie în România şi Maroc, după ce şi-a suspendat activitatea în fabrica din Ucraina. Costul transferului de producţie este estimat la peste 83,9 milioane de dolari, fiind posibil ca Volkswagen să acopere o parte din cheltuieli.

Criza cipurilor de siliciu, izolarea impusă de Covid 19 în China şi problemele legate de lanţurile de aprovizionare afectează estimările privind producţia din industria auto. S&P Global prognozează o producţie de 16,6 milioane de maşini în Europa pentru 2022, o creştere de 0,70% faţă de prognoza din aprilie, dar pentru China prognoza este de 24,2 milioane, o scădere de 0,4 milioane de maşini faţă de producţia din 2021. Prognoza pentru Coreea şi Japonia prezintă estimări în scădere cu 1,10% din cauza Covid 19 în China, a producţiei directe şi a impactului asupra lanţului de aprovizionare. 

O analiză arată că deficitul de cipuri va continua să fie o preocupare pentru lanţul de aprovizionare cu echipamente electronice în 2022 şi va avea efecte diferite pe principalele pieţe de echipamente electronice în funcţie de diferitele tipuri de dispozitive semiconductoare.

Se estimează că producţia de unităţi pentru autovehicule va creşte sub aşteptări, cu 12,5% în 2022, iar preţurile de vânzare ale dispozitivelor semiconductoare vor rămâne ridicate din cauza ofertei în continuare restrânse, ceea ce va conduce piaţa semiconductoarelor pentru automobile la o creştere de 19% în 2022.

Gartner a prognozat că vehiculele electrice şi hibride, calculatoarele de înaltă performanţă pentru automobile şi sistemele avansate de asistenţă pentru şoferi vor conduce creşterile din sectorul electronicelor pentru automobile.

Producţia de automobile va continua să se confrunte cu constrângeri în ceea ce priveşte aprovizionarea cu componente care se vor extinde până în 2023. Combinaţia dintre penurie şi problemele legate de lanţurile de aprovizionare va duce la creşteri de preţuri şi va impulsiona veniturile producătorilor de cipuri de siliciu cu 13,6% în acest an, până la 700 de miliarde de dolari.