Ştiri economice

articolul anterior articolul urmator

„Cuaternitatea imposibilă“ şi gestionarea dezechilibrelor

2
21 May 2020 12:29:27
Daniel Dăianu

Traiectoria repornirii economice în România depinde de cum ne vom descurca cu finanţarea economiei în 2020 şi de cum vom fructifica bugetul crescut al UE în anii ce vin, de politici concrete şi refacerea lanţurilor de producţie în Europa.

Privind finanţarea economiei în 2020, multe depind de măsuri care să asigure finanţatorii că situaţia noastra financiară poate fi ţinută sub control – fiindcă, este de repetat, deşi regulile fiscale au fost suspendate în UE, nu înseamnă că ne putem împrumuta după vrere. De programe, măsuri concrete, depinde costul finanţării. Acest cost depinde şi de un mix adecvat de politici macro, care nu trebuie să subestimeze vulnerabilităţile economiei – deficite mari ca handicap de pornire, grad semnificativ de euroizare, buget public fragil, cu venituri proprii foarte joase. În acest context, o relaxare excesivă a politicii monetare ar face rău, ar putea cauza un atac intern pe leu, o destabilizare a economiei.

În literatura de specialitate este cunoscută „imposibila trinitate“, care spune că nu poţi avea concomitent stabilitate a cursului, mişcări libere de capital şi politică monetară autonomă; la cel puţin unul dintre cele trei deziderate ar trebui să se renunţe (cum este în zona euro cu politică monetară comună). În economiile emergente, de aceea se practică flotarea controlată a cursului (preferându-se o stabilitate cât de cât a cursului) şi se încearcă descurajarea capitalurilor speculative, inclusiv prin măsuri macroprudenţiale. Cu atât mai mult un deficit bugetar mare poate fi o lovitură letală pentru stabilitatea economiei, mai ales când finanţarea este problematică – am putea vorbi de o „cuaternitate imposibilă“ pornind de la ceea ce unii clamează că fiind necesar pentru a se combate criza de acum: reducere drastică de dobânzi (rată de politică monetară) şi injecţii de lichiditate, deficite crescute prin cheltuieli sporite şi facilităţi fiscale, prezumarea finanţării fără probleme a deficitelor (mişcarea capitalului) şi stabilitatea cursului. O imposibilitate „la pătrat“...

Un diferenţial de randament (dobânzi) corespunzător ajută stabilitatea leului. Iar intervenţii ale BNR pe piaţa financiara internă o pot fluidiza şi pot uşura finanţarea bugetului public. Ne plac sau nu pieţele financiare, nu poţi să nu ţii cont de ele, de cei care, în căutarea de randament, sunt gata să atace pe oricine care este cu garda joasă, sau mai vulnerabil. Este de notat ca intervenţiile de fluidizare a pieţei nu echivalează automat cu programele QE, cu tipărirea de bani; o banca centrală poate fi şi în ipostaza de „market-maker“’ când piaţa se blochează! În 2020 trebuie să asigurăm finanţarea economiei fără şocuri, pentru a putea să ducem războiul sanitar cât se poate de bine, în condiţii extrem de vitrege.

Avem nevoie de regândirea modelului de dezvoltare, care să pună accent pe robusteţe, pe rădăcini autohtone mai viguroase în economie; să avem în vedere sănătatea populaţiei şi securitatea alimentară (ce nu se poate bizui prevalent pe importuri, mai ales când ai acasă un pământ generos), să nu ezităm să aplicăm măsuri de promovare a unor avantaje competitive (de politică industrială). Nu putem lăsa totul în grija Pieţei Unice. Avem nevoie de o UE mai solidară, coezivă, dar trebuie să ne bazăm totodată mai mult pe forţe proprii; este o lecţie a crizei financiare şi a celei de acum.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Lucifer
21.05.2020, 15:42:53

Din ciclul lui Hagi: să fie bine ca să nu fie rău. În nebunia asta generalizată a cere ca cineva-altcineva să facă ceva "bine", este cel puţin indecent.

+1 (1 vot)
Iulian Arion
21.05.2020, 18:50:25

"să avem în vedere sănătatea populaţiei şi securitatea alimentară (ce nu se poate bizui prevalent pe importuri, mai ales când ai acasă un pământ generos)" Corect. Ceea ce lipseste este piata si bursa in domeniul produselor horticole authtone: legume, fructe, flori Pentru cereale si oleaginoase, exista burse, preturi de referinta spot, la termen etc. Producatorii ar trebui sa le ceara angrosistii ce tip de ambalaje sa foloseasca si ce dimensiuni standard acceptabile sa aiba. Piata poate functiona in orasele resedinta de judet, unde consiliile judetene au creat din fonduri UE acele alei si spatii betonate numite "parcuri industriale". Cum vad eu piata: 1. Fiecare producator/firma are tomatele in lazi de acelasi tip, marcate cu un cod alfanumeric al producatorului, nr cadastral al parcelei (cerinta UE - traceability - de a se cunoaste originea si de a verifica gradul de chimizare al solului), contul bancar. 2. Producatorii isi pun pe banda lazile, iar acestea se misca in circuit inchis. In momentul trecerii lazilor prin fata cititorului, acesta citeste cu un dispozitiv informatiile de pe lazi si le afiseaza pe monitor. Cumparatorul are imaginea si informatiile. Daca vrea sa cumpere, apasa un buton. Vanzarea este efectuata si lazile respective, sa zicem 10 bucati, sunt luate de pe banda cu o macara tip pod rulant. Contul cumparatorului este debitat iar contul vanzatorului este incarcat. Tranzactia finalizata. 3. Cand lazile de pe banda ajung la producator, acesta opteaza sa retraga marfa de la vanzare sau sa o mai circule o data cu un pret mai mic cu 5%. Procedeul se repeta. 4. Hipermarketul stabileste standardul, pentru ca banul e la el, iar cumparatorul intra pe piata doar daca il respecta. Daca nu-l respecta, se duce in Piata Matache si vinde tomate din cutii de banane. Acest proces trebuie anuntat de anul acesta de catre organizatorul pietii, pentru a functiona anul viitor. Odata finalizata tranzactia vanzare-cumparare Ministrul finantelor publice isi incaseaza si tva on line de 9%.

+1 (1 vot)
Modifică Setările