Ştiri economice

articolul anterior articolul urmator

Cum au ajuns fantomele băncilor falimentate în anii 2000 să bântuie şi acum bugetul statului

15
3 Aug 2016 04:07:13
Autor: Adina Vlad
În urma Bankcoop, care a falimentat în anul 2000, au rămas peste 600.000 de deponenţi păgubiţi
În urma Bankcoop, care a falimentat în anul 2000, au rămas peste 600.000 de deponenţi păgubiţi

Au tras obloanele în urmă cu 15 ani, dar pagubele produse sunt resimţite şi în prezent, ireversibil. Patru bănci falimentate în anii 2000 au şi acum restanţe de milioane de euro la bugetul de stat, sume imposibil de recuperat.

Ecoul răsunătoarelor falimente bancare din perioada anilor 2000 răzbate şi acum asupra bugetului de stat, având în vedere că patru dintre marile bănci prăbuşite în urmă cu 15 ani au cumulate obligaţii fiscale restante de peste 5 milioane de euro.   
 
Pe lista marilor contribuabili care înregistrau la 30 iunie restanţe la stat, publicată luni de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), se înscriu şi patru bănci care au zguduit sectorul bancar local în anii 2000. Cu datorii istorice, instituţiile de credit falimentate în urmă cu mai bine de 15 ani au acumulat dobânzi şi penalităţi uriaşe. Acestea sume sunt, practic, imposibil de recuperat, având în vedere că băncile sunt „moarte şi îngropate“ de mulţi ani. 
 
Astfel, pe lista Fiscului apar ca datoare Bankcoop, Banca Turco Română, Banca Internaţională a Religiilor şi Credit Bank SA, cu restanţe cumulate de 23,66 milioane de lei (5,3 milioane de euro). Fie că au plecat la drum cu bune intenţii, fie că au fost sabotate din interior sau că au fost create doar pentru a fi scufundate, aceste bănci au eşuat lamentabil şi au produs pagube uriaşe. 
 

Bankcoop –  o datorie de 1,7 milioane de lei  

Înfiinţată în 1990 pe scheletul fostului Centrocoop, Bankcoop – Banca Generală de Credit şi Promovare a fost a doua „gaură neagră“ din sistemul financiar local, după Bancorex. Gaură care nu a fost acoperită nici până astăzi. Potrivit listei publicate de ANAF, Bankcoop are şi acum datorii la stat în valoare totală de 17 milioane de lei. Restanţele principale la bugetul de stat se ridică la 601.439 de lei, însă cele accesorii – adică penalităţile şi dobânzile cumulate în atâţia ani – sunt calculate la 16,29 milioane de lei. Datoriile Bankcoop la bugetul de asigurări sociale se ridică la 93.537 de lei, la bugetul asigurărilor de şomaj – 3.351 de lei, iar la sănătate – aproape 38.000 de lei. 
 
Problemele Bankcoop au început încă din 1996, sub conducerea lui Alexandru Dinulescu. În 1999, cu un an înainte de faliment, Bankcoop avea 200 de unităţi în toată ţara şi 600.000 de deponenţi. În februarie 2000, banca a intrat în faliment, iar Banca Naţională a România (BNR) a trebuit să pună la dispoziţia Fondului de garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB) sume uriaşe pentru a-i putea despăgubi pe clienţi. Potrivit datelor FGDB, până la sfârşitul anului trecut, gradul de recuperare al pagubelor Bankcoop se ridica la 29,9%, sumele distribuite creditorilor ridicându-se la 70,78 de milioane de lei, deşi la masa credală erau înscrise peste 273 de milioane de lei. 
 
Fostul preşedinte al băncii, Alexandru Dinulescu, a fost arestat în februarie 1997 şi eliberat trei luni mai târziu, sub control judiciar, după care a fugit din ţară, în Statele Unite ale Americii. Pus sub acuzare pentru falimentarea băncii, Dinulescu a fost condamnat în 1998 la 10 ani de închisoare. În anul 2002, fostul preşedinte al Bankcoop a fost reperat de jurnalişti români şi americani în New York, apoi, în 2003, a fost arestat şi extrădat. Dinulescu, acuzat de abuz în serviciu, ar fi înlesnit obţinerea de credite, reeşalonări ale altora şi aranjarea unor licitaţii valutare pentru mai mulţi oameni de afaceri, o parte dintre ei ajungând şi ei după gratii. 
 
Tot în SUA s-a refugiat şi George Constantin Păunescu, acţionar majoritar al băncii, urmărit penal pentru modul în care a obţinut 31,33% acţiuni din capitalul social al Bankcoop. Păunescu plătise în 1995 suma de 10 milioane de dolari pe acţiunile respective, însă banii proveneau din credite interne, ceea ce era ilegal.    
 

Banca Turco Română – 3,6 milioane de lei

Banca Turco Română, înfiinţată în 1993 ca societate pe acţiuni cu capital mixt – Bayindir Holding (63,5%), The Bank of New York (28,09%) şi BCR (5%) – a intrat în faliment în 2002. Potrivit listei ANAF, datoriile cumulate de Banca Turco Română la buget sunt de 3,63 milioane de lei – 2,51 milioane de lei la bugetul de stat (cu tot cu dobânzi şi penalităţi), aproape 580.000 de lei la bugetul de pensii, 33.376 de lei la şomaj şi 504.000 de lei la sănătate. 
 
Problemele financiare ale Băncii Turco Române au început la sfârşitul lui 2000, când BNR a decis să nu intervină, în baza unei promisiuni făcute de statul turc privind acoperirea datoriilor băncii. Însă acestea nu au fost respectate, iar banca a intrat în faliment în iulie 2002. În dosarul Băncii Turco Române a fost anchetat doar Nicolae Mihalache, ultimul director al instituţiei, care a fost ulterior achitat. În spatele fraudelor estimate la 120 de milioane de dolari s-ar fi aflat Kamuran Çötürk, fostul preşedinte al Bayindir Holding. Datele FGDB arată că ultima distribuire de fonduri către păgubiţii Băncii Turco Române a avut loc în noiembrie 2015, sumele totale plătite fiind de 39,78 milioane de lei, la masă credală fiind înscrise peste 110 milioane de lei.  
 

Banca Religiilor – 1,7 milioane de lei

Banca Internaţională a Religiilor (BIR) – la al cărei capital au contribuit Mitropoliile Moldovei şi Olteniei, Biserica Armenească, Cultul Penticostal, Muftiatul de la Constanţa, Casa Regală din Arabia Saudită, dar şi societăţi din România – a fost declarată falimentară în anul 2000 şi are şi în prezent datorii la bugetul statului. „Lista ruşinii“ a marilor contribuabili o plasează pe poziţia 74, cu obligaţii restante de 1,7 milioane de lei, dintre cere 1,23 milioane de lei la bugetul de stat, diferenţa – la bugetele de pensii, şomaj şi sănătate. 
 
Banca a intrat în faliment în iulie 2000. În 2008, DNA a decis scoaterea de sub acuzare a 14 persoane implicate, din lipsă de probe. Singurii condamnaţi în dosar au fost Dinel Staicu (care a luat şi nu a mai rambursat un credit de 500 de miliarde de lei vechi), Radian Răceală (fost şef al Direcţiei de creditare) şi Viorica Duţu (şefa Serviciului de creditare). Datele FGDB arată că, la sfârşitul anului trecut, gradul de recuperare în cazul BIR era de 40,5%, respectiv o sumă de 95,63 milioane de lei, dintr-un total de 235,9 milioane de lei înscris la masa credală. 
 

Credit Bank – 1,33 milioane de lei

Banca Renaşterea Creditului Românesc Credit Bank are, în prezent, datorii la stat de 1,33 milioane de lei, cea mai mare parte, de 971.651 de lei, fiind la bugetul asigurărilor sociale (pensii). Fondată în 1990, Credit Bank a fost prima instituţie bancară falimentară. BNR a retras autorizaţia de funcţionare a băncii în 1997, an în care a început şi procedura de lichidare. Falimentul a fost însă declarat oficial în 2000, cu prejudicii estimate la 4.000 de miliarde de lei vechi (400 de milioane de lei). 
 
Acţionarul majoritar al băncii a fost Vasile Gheorghe (zis Gigi Kent), afacerist al României postrevoluţionare. Acesta a plecat din ţară după 1990, s-a întors cu bani şi a înfiinţat banca pe care ulterior a devalizat-o. Alături de Gigi Kent, au fost condamnaţi Marcel Ivan, preşedintele băncii, şi Steriu Popescu, vicepreşedintele, aceştia din urmă acordând credite preferenţiale şi falsificând evidenţele contabile. Cei trei au fost totodată şi „clienţi“ ai Credit Bank, dar şi miliardarul de carton Ilie Alexandru, fostul proprietar al Dallas-ului de la Slobozia. Condamnaţi la închisoare, unii au fugit din ţară, alţii au invocat motive medicale pentru a scăpa de închisoare. 
 
A urmat însă un şir al deceselor. Preşedintele Credit Bank, Marcel Ivan, a murit neaşteptat în 2003. De asemenea, neaşteptat au murit Peter Blum (membru al conducerii băncii, care datora sume uriaşe) şi Emil Cioflan (al doilea preşedinte al băncii). Vicepreşedintele Steriu Popescu a fugit în SUA chiar din sediul Poliţiei, dar s-a întors ulterior în ţară, bolnav de cancer, şi a murit la câteva zile de la revenire. În 2002, a murit şi Gigi Kent, iar opt ani mai târziu – Ilie Alexandru.  
 

Asiguratorul CROMA, în faliment şi cu datorii

Compania Română de Asigurări – CROMA – a intrat în faliment în anul 2004, când Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a declarat-o insolvabilă şi i-a retras autorizaţia de funcţionare. Datoriile la buget ale companiei falimentare CROMA se ridică în prezent la 837.000 de lei, potrivit datelor ANAF. 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

15 Comentarii

Florin Georgescu
3.08.2016, 08:29:54

Sumele sunt imposibil de recuperat. De la cine sa le mai iei ? Dra nu sunt mari...5 milioane de euro pt. un stat ca RO insemna mai nimic. 3 masini Ferari costa mai mult de 5 mil. euro !!! Au fost vremurile tulburi.Sa citeasca si fraizerii pt. ca multi fac azi pe mironositele.... Toata lumea voaia sa se descurce...era capitalism si era ''libertate''. Unii furau,altii au intrat in afaceri,altii in politica,altii au plecat din tara,samd.Doar prostii au stat pe loc si au muncit pt. descurcareti.

-1 (1 vot)
costica cova
3.08.2016, 09:20:36

Oare Mugurel știe ?......

+2 (2 voturi)
Stefanescu Marian
3.08.2016, 10:03:02

Şi Isărescu oare ce "supraveghea" în tot timpul ăsta?!

+2 (2 voturi)
marius cristian
3.08.2016, 10:13:27

bancile respective nu au falimentat "sine die" prin sinucidere asistata , ci au fost falimentate de anumite persoane din consiliul de conducere : de ce nu sunt in puscarie cu ani multi de condamnare la activ? by the way , masonel Mugurel si sleahta de la BNR ce anume au pazit?

+3 (3 voturi)
German Alexandru
3.08.2016, 10:22:34

Si pentru toate astea si pentru inca multe altele trebuie sa ii multumim Clicii Ilici + PCR + Secu. Romanii i-au votat si le-au dat totul pe mana si ei si-au respectat promisiunile si au furat tot, chiar tot, inclusiv toti banii nostrii de acasa si din banci, pentru ca ei au facut ca 1 leu 2006 = 10.000 lei 2005 - toate acele devalorizari ne-au adus la sapa de lemn. Multumim din inima intregului partid!

+2 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (15)

Modifică Setările