Cum îi ajută insolvenţa personală pe români: fără executări şi fără penalităţi în perioada de redresare financiară

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Poate apela la insolvenţa personală orice debitor aflat în dificultate, acesta putând să-şi reeşaloneze datoriile   FOTO Shutterstock
Poate apela la insolvenţa personală orice debitor aflat în dificultate, acesta putând să-şi reeşaloneze datoriile   FOTO Shutterstock

Legea insolvenţei persoanelor fizice, prin care datornicii aflaţi în dificultate îşi pot redresa situaţia finanicară pe o perioadă de până la cinci ani, fără să fie executaţi silit sau penalizaţi, a primit votul final şi urmează să fie promulgată de şeful statului. Procedura va implica însă un control strict al tuturor cheltuielilor datornicului.

Legea insolvenţei personale, care prevede că orice persoană fizică care nu-şi mai poate achita datoriile să aibă posibilitatea să-şi reeşaloneze obligaţiile de plată pe baza unui plan de redresare financiară, a fost votată ieri în unanimitate în Camera Deputaţilor şi urmează să ajungă la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.    

Insolvenţa personală permite persoanelor fizice care nu se mai descurcă cu plata datoriilor, oricare ar fi natura acestora, să treacă printr-o perioadă de redresare, supravegheată de un administrator, perioadă în care nu pot fi executate silit şi nu acumulează penalităţi de întârziere la plată. Proiectul prevede o perioadă de cinci ani pentru redresare şi crearea Comisiilor de Insolvenţă, una la nivel central şi câte una la nivel judeţean. 

Legea a fost adoptată tacit în Senat, în luna decembrie, după ce alte proiecte cu acelaşi obiect au stat cinci ani în sertarele Parlamentului, însă discuţiile au fost accelerate la începutul acestui an, după puternica scumpire a francului elveţian.  

Potrivit proiectului de pe site-ul Camerei Deputaţilor, legea intră în vigoare la şase luni de la data publicării, astfel că acest lucru nu este posibil mai devreme de luna noiembrie, chiar dacă ea va fi promulgată în perioada imediat următoare. Acesta este unul dintre amendamentele votate de Comisia Juridică.

Se asigură „un nivel de trai rezonabil“

Cei care vor apela la această procedură vor avea toate cheltuielile controlate de către administratorul judiciar. Totuşi, proiectul introduce termenul de „bunuri neurmăribile“, care nu pot fi supuse valorificării deoarece sunt necesare asigurării unui nivel de trai rezonabil. Acestea sunt bunurile personale sau mobilierul, necesare debitorului şi familiei sale, dar fără ca valoarea fiecăruia să depăşească 5.000 de lei. Tot aici intră şi un autoturism, dar fără ca valoarea acestuia să depăşească 5.000 de euro, iar costul dobândirii sale nu face obiectul unei creanţe împotriva averii debitorului. În fine, tot aici sunt incluse şi obiectele de cult, dar fără ca valoarea vreunuia să fie mai mare de 2.000 de lei, plus obiectele necesare în cazul în care datornicul sau persoanele aflate în întreţinere suferă de vreun handicap. 

De asemenea, „cheltuielile pentru asigurarea unui nivel de trai rezonabil“ sunt definite drept „cheltuielile aprobate în procedura insolvenţei pentru a asigura un standard rezonabil de trai pentru debitor şi pentru persoanele cărora acesta le prestează întreţinere în mod curent, astfel încât să le fie asigurată respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi demnitatea umană“. Criteriile pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil vor fi stabilite, anual, de Comisia de Insolvenţă, potrivit proiectului. 

Comisiile de Insolvenţă, element nou

Comisiile de Insolvenţă trebuie înfiinţate, potrivit articolului 92 din proiectul de lege, în termen de trei luni de la publicarea actului în  Monitorul Oficial. Organizarea şi funcţionarea acestora se stabilesc prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Comisia de Insolvenţă de la nivel central monitorizează şi coordonează comisiile de profil de la nivel teritorial şi va fi formată din câte un reprezentant al ANPC, Ministerului Muncii, Ministerului Finanţelor, Ministerului Justiţiei şi Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, mai exact, de la direcţia care se ocupă de Buletinul Procedurilor de Insolvenţă. Comisiile teritoriale funcţionează la nivelul fiecărui judeţ şi îndeplinesc „atribuţii decizionale, de control şi supraveghere în procedura insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor, atribuţii de supraveghere în procedura simplificată de insolvenţă şi atribuţii de control şi supraveghere în perioada de supraveghere post-procedură judiciară de insolvenţă prin lichidare de active“. Administratorul procedurii este desemnat de către Comisia de Insolvenţă, dintre practicienii în domeniu, avocaţii, notarii şi executorii judecătoreşti aflaţi într-o listă special creată în acest sens.

În cazul insolvenţei prin lichidare a bunurilor, procedura este sub controlul judecătoriei pe raza căreia şi-a avut domiciliul debitorul cu cel puţin şase luni anterior sesizării instanţei.

800.000 de credite în suferinţă

„Potrivi unei estimări de la Biroul de Credit, sunt peste 800.000 de credite aflate în suferinţă, din care aproximativ 500.000 erau în suferinţă de peste şase luni. Acestea vor merge, probabil, în procedură de insolvenţă, dacă nu cumva bunurile au fost executate deja“, a declarat, pentru „Adevărul“, Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România.

Stănescu a precizat că înfiinţarea Comisiilor de Insolvenţă a fost decisă pentru a degreva instanţele şi că acestea există în mai multe ţări, cel mai notabil exemplu fiind în Franţa, unde instituţia este condusă de către Banca Naţională.

Primul proiect al unei legi privind insolvenţa persoanelor a fost depus în 2010, dar adoptarea unei legi a fost trenată de opoziţia Băncii Naţionale a României (BNR) şi a Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Românilor le e ruşine cu datoriile lor

Jumătate dintre români sunt de părere că au un buget familial greşit pregătit şi au un sentiment de ruşine în a recunoaşte că au datorii, în primul rând faţă de propria persoană într-un procent de 42%. În acelaşi timp, 24% din datornici simt ruşine faţă de familie, arată cercetarea iVOX online „Cum reacţionaţi în situaţii financiare dificile?“, realizată la comanda companiei KRUK România.

Cercetarea arată că peste 60% din respondenţi s-au confruntat cu probleme financiare în viaţa de adult şi numai 33% din ei sunt mulţumiţi de situaţia financiară curentă.

Deşi se simt afectaţi în mare măsură (87%) de existenţa datoriilor, cei mai mulţi dintre respondenţi pun problemele pe seama situaţiei economice generale: 45%, sau a ghinionului (şomaj, boală, eveniment neprevăzut):19%. Doar 36% din români îşi asumă problemele şi sunt de părere că propriile decizii şi comportamentul lor sunt cauza problemelor ivite.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite