Cum să citim sancţiunile

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Caricatură de Vali Ivan
Caricatură de Vali Ivan

Sunt de făcut câteva observaţii privind măsurile de retorsiune ale Rusiei pe fondul crizei din Ucraina. Mă refer la sancţiuni privind importul unor alimente din ţările UE şi din alte câteva ţări. Aceste măsuri fac parte dintr-o dinamică de sancţiuni şi contra-sancţiuni, ce poate escalada.

De aceea, efectele se cuvine să fie judecate dintr-o perspectivă mai largă, ca arie de manifestare (efecte directe şi indirecte) şi temporal. UE şi SUA nu puteau să fie impasibile la ce se întâmplă în Ucraina, faţă de anexarea Crimeei. 

Eu cred că este nevoie acută de o conferinţă internaţională care să ducă la masa discuţiilor protagoniştii principali ai confruntării. Ne place sau nu terminologia, aici se întâlnesc, se confruntă „sfere de influenţă”, care nu sunt clar delimitate. Iar fără graniţe protejate prin aranjamente de securitate clare şi acceptate de părţile implicate, atmosfera generală în Europa se poate deteriora în continuare. De altfel, summitul viitor al NATO va fi dominat de această criză geopolitică, chiar dacă ceea ce se întâmplă în Irak şi Afganistan reprezintă alte dosare fierbinţi. Şi întâlnirile liderilor UE vor fi sub acest spectru.

Impactul asupra României nu este numai direct, văzut, de exemplu, prin prisma exportului de produse alimentare supus embargoului acum de către Rusia, adică în jur de 40 milioane euro. Aceasta ar fi o interpretare îngustă a efectelor de ordin economic. Trebuie să avem în vedere că:

  • există un conflict geopolitic extrem de periculos, care testează aranjamentele de securitate în Europa. Conflictul obligă la realocare de resurse, care nu se poate face fară costuri specifice. De pildă, creşterea bugetelor pentru apărare, dezvoltarea infrastructurii esenţiale, constituirea şi consolidarea de tampoane (rezerve strategice);
  • observăm cum se pun la bătaie mijloace tot mai sofisticate, nonconvenţionale în această confruntare (inclusiv atacuri informatice), care înseamnă costuri şi mobilizare de resurse inteligente;
  • cresc şansele ca zona euro, în ansamblu, să reintre în recesiune economică, ceea ce va afecta şi economia României (prin relaţii comerciale, financiare, protecţionism făţiş şi ascuns, etc);
  • aversiunea faţă de risc va creşte, mai afectate fiind ţările mai apropiate de Rusia.  Finlanda deja este lovită de impactul actualului conflict şi escaladarea sancţiunilor. Ţările baltice sunt într-o situaţie similară, că şi Polonia. Vor fi presiuni şi asupra bugetului UE pentru eventuale despăgubiri; 
  • faptul că au existat unele intrări de capital în România mai mari în ultimele luni este mai puţin relevant, mai ales că avem de-a face cu capital de portofoliu (bani calzi), care poate pleca uşor, aşa cum vine. Un criteriu mai corect după care se judecă impactul crizei geopolitice este legat de investiţii străine directe, în producţie, infrastructură. Analiza trebuie deci să privească situaţia economică de ansamblu în regiune, dintr-o perspectivă de timp mai largă;
  •  cum bine au remarcat unii analişti, efectul asupra economiei noastre, respectiv asupra fermierilor autohtoni, este de văzut şi prin exacerbarea concurenţei pe piaţa locală. Consumatorii ar avea de câştigat prin preţuri mai mici, dar producatorii români pot pierde copios, cei mai mulţi dintre ei având deja  o competitivitate scăzută (să amintesc că subvenţiile practicate în România sunt mult inferioare celor din cele mai multe ţări UE).  

Revin la  observaţia că această criză iese, prin implicaţii, din registrul unor confruntări strict comerciale, economice. Miza este mult mai mare într-o confruntare geopolitică, strategică şi analizele tip cost-beneficiu  includ nu numai considerente economice. Intervine şi factorul timp dacă ţinem cont de obiective ce sunt judecate din perspectivă istorică şi pe termen mai lung. Aici se verifică anduranţa, robusteţea sistemelor economice şi sociale mari. În cazul UE se verifică gradul ei de coeziune şi capacitatea de a se mobiliza în situaţii extreme. Vedem că Rusia caută soluţii alternative de aprovizionare cu alimente şi amatori în acest sens există. Aşa cum caută să-şi diversifice pieţe către care să livreze resuse energetice. Avem şi dosarul energiei în UE, care este şi el extrem de complicat.

În fine, totul trebuie pus în relaţie şi cu ceea ce se poate face în Ucraina pentru „stabilizare”. Fără o lămurire de natură strategică, geopolitică a situaţiei din Ucraina, dinamica sancţiunilor probabil va continua. Există şi alte evoluţii, de ordin militar, care sunt mai mult decât îngrijorătoare (dincolo de războiul civil din unele regiuni estice din Ucraina). 

Şi nu trebuie să neglijăm şi alte riscuri geopolitice pentru Europa – mă refer la ce se întâmplă în numeroase ţări arabe (inclusiv, Libia, Siria), la confictul dintre Israel şi palestinieni (Hamas), la evenimentele din Irak şi Afganistan. Fapt este că se întinde un arc de dezordine în jurul graniţelor UE. Sub asemenea auspicii (care include şi persistenţa crizei financiare/economice)  îşi va începe activitatea noua Comisie la Bruxelles.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite