Cum influenţează banii intenţia oamenilor de a se vaccina anti-COVID-19

FOTO AFP

La un an de la debutul pandemiei, în topul priorităţilor consumatorilor de la nivel global se află preţurile accesibile (32%) şi sănătatea (25%), devansând teme precum planeta (17%), societatea (14%) şi experienţele personale (12%).

În prezent, consumatorii sunt mai preocupaţi decât în urmă cu patru luni de sănătatea lor, de familie şi de viitorul lor, potrivit celei de-a şasea ediţii a EY Future Consumer Index, un studiu realizat pe un eşantion de 14.500 de consumatori din 20 de ţări, în intervalul ianuarie - februarie 2021.

Consumatorii sunt tot mai îngrijoraţi de sănătatea familiei lor, de accesul la necesităţile de bază, finanţele personale şi libertăţile fundamentale

Procentul celor care cred că vor trăi încă un an cu teama provocată de pandemia de COVID-19 a crescut de la 37% (octombrie 2020) la 40% (februarie 2021), în pofida apariţiei vaccinurilor.

Studiul constată de asemenea că, din cauza pandemiei, oamenii sunt tot mai îngrijoraţi de sănătatea familiei lor, de accesul la necesităţile de bază, de finanţele personale şi libertăţile fundamentale. Nivelul de îngrijorare este însă diferit la nivel global. Respondenţii din India şi Brazilia au fost în mod constant mai preocupaţi de toate aceste aspecte (peste 90% dintre consumatori) de-a lungul pandemiei, în timp ce oamenii din alte ţări sunt acum mai îngrijoraţi în privinţa sănătăţii familiei lor decât erau în urmă cu patru luni (creştere de 4% în SUA şi de 5% în Japonia). Respondenţii din China şi Germania au declarat că sunt tot mai preocupaţi de situaţia lor financiară (creştere de 4%) şi de libertatea de a se bucura de viaţă (creştere de peste 10%) faţă de octombrie 2020.

În acest context, aproape jumătate dintre consumatori (48%) consideră că viaţa după perioada de vaccinare va fi mai bună decât cea de dinainte de pandemie, în timp ce 36% cred că pandemia provocată de COVID-19 a accelerat schimbările pe care doreau să le facă de mult: mutarea în afara oraşelor, mai multe cumpărături online, mai multă importanţă acordată sănătăţii, preţurilor accesibile şi sustenabilităţii. Având în vedere aceste date, companiile trebuie să înţeleagă încotro se îndreaptă consumatorii şi să fie mai curajoase în accelerarea transformării lor, regândindu-şi afacerile în funcţie de cum trăiesc oamenii, nu de ceea ce cumpără.

Atitudinea faţă de vaccinarea împotriva COVID-19 diferă între zonele geografice şi categoriile de venituri

Majoritatea respondenţilor la nivel global (91%) intenţionează să se vaccineze, dar 25% au declarat că au „reţineri”, iar 9% nu intenţionează să facă acest lucru. Procentul ultimei categorii creşte până la 15% în SUA şi până la 19% în Franţa, dar scade la 3% în China, 5% în Brazilia şi 6% în Regatul Unit. Printre principalele motive care alimentează această atitudine la nivel global se numără preocupările legate de posibilele efecte secundare (29%) şi neîncrederea în siguranţa vaccinurilor (19%).

Opiniile cu privire la vaccin sunt polarizate şi între consumatorii cu venituri mari şi cei cu venituri mici şi se leagă cu încrederea în instituţii.

Potrivit studiului global, doar 43% dintre respondenţii cu venituri mici intenţionează să se vaccineze imediat ce au această posibilitate faţă de 54% dintre respondenţii cu venituri mari. Este posibil ca această situaţie să fie rezultatul faptului că 37% dintre respondenţii cu venituri mici au mai puţină încredere sau deloc în autorităţi, faţă de 28% în cazul respondenţilor cu venituri mari.

În pofida acestei reticenţe, majoritatea respondenţilor (56%) ar fi mai dispuşi să cumpere din magazinele care impun angajaţilor să se vaccineze, iar 48% dintre respondenţi consideră că cei care refuză vaccinarea se comportă egoist.

Majoritatea consumatorilor vor acorda prioritate preţurilor accesibile sau sănătăţii

După pandemie, preţurile accesibile (32%) şi sănătatea (25%) vor rămâne priorităţi pentru consumatori atunci când fac cumpărături. Această atitudine este în linie cu răspunsurile colectate în iunie 2020, când 30% dintre respondenţi au declarat că vor acorda mai multă atenţie preţurilor accesibile şi 26% sănătăţii, decât sustenabilităţii, impactului social şi experienţelor personale.

-  Preţuri accesibile. Peste jumătate dintre respondenţi (58%) intenţionează să fie mai atenţi şi mai prudenţi pe termen lung cu cheltuielile lor şi 63% au declarat că preţul va fi cel mai important criteriu de achiziţie pentru ei în următorii trei ani.

- Sănătate. 57% dintre respondenţi îşi doresc să facă alegeri mai sănătoase pe termen lung în ceea ce priveşte achiziţiile de produse, iar 43% au declarat că sănătatea sau „ce este bine pentru mine” va reprezenta cel mai important criteriu de achiziţie în următorii trei ani. 62% sunt dispuşi să îşi pună la dispoziţie datele cu caracter personal pentru a obţine recomandări de produse mai sănătoase.

- Sustenabilitate. 49% dintre respondenţi vor acorda prioritate mediului şi schimbărilor climatice prin modul în care trăiesc şi prin produsele pe care le achiziţionează. Pentru 26%, sustenabilitatea va fi cel mai important criteriu de achiziţie în următorii trei ani.

- Impactul social. 56% vor fi mai dispuşi să cumpere de la companiile care îi asigură că activitatea lor are un impact pozitiv asupra societăţii, 38% vor cumpăra mai mult de la organizaţii cu impact pozitiv în societate, chiar dacă produsele sau serviciile lor sunt mai scumpe, iar 69% consideră că mărcile cunoscute trebuie să schimbe lumea în bine.

- Experienţe. 37% vor fi mai puţin inclinaţi să se implice în experienţe în afara casei (de exemplu, să meargă la bar, la cinema) pe fondul preocupărilor legate de sănătate şi siguranţă, iar 76% şi-au schimbat modul în care se distrează.

Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanţă, EY România: „Având în vedere că programul de vaccinare progresează diferit în întreaga lume, consumatorii nu par să-şi fi schimbat preferinţele de achiziţie - accesibilitatea şi sănătatea ocupă încă poziţiile de top. În timp ce mulţi au fost afectaţi financiar, accentul pe alegeri sănătoase (prezent înainte de pandemie şi până astăzi) pare să rămână şi va influenţa sortimentele şi mixul lanţurilor de aprovizionare ale retailerilor. Mai mult, trei sferturi dintre respondenţi au menţionat că şi-au schimbat modul în care se relaxează (mai puţin timp în restaurant, baruri, la film etc.) şi vedem, de asemenea, o creştere a băuturilor fără alcool / cu conţinut scăzut de alcool în obiceiurile de consum, în special în Asia de Sud-Est, dar mai nou, şi în Europa.”

Pandemia provocată de COVID-19 a modificat comportamentele consumatorilor şi a făcut mai mult decât să încurajeze „consumul de acasă” prin intermediul comerţului electronic. Consumatorii îşi construiesc acum întregul lor stil de viaţă în jurul locuinţelor lor, acestea fiind locul unde muncesc, se distrează şi se menţin sănătoşi. Peste jumătate dintre respondenţi (56%) plănuiesc să se menţină în formă acasă după trecerea pandemiei, în timp ce o treime (33%) intenţionează să îşi schimbe electrocasnicele şi mobilierul şi 30% speră să lucreze mai mult de acasă în viitor.