Cum ar putea România să reducă deficitul de încasare de TVA de 6,5 miliarde de euro

România s-a aflat anul trecut din nou pe ultimul loc în ceea ce priveşte eficienţa colectării TVA la nivelul Uniunii Europene. Aşadar, reforma şi digitalizarea ANAF trebuie să devină prioritatea numărul 1 pentru ţara noastră, recomandă specialiştii Mazars.

La finalul săptămânii trecute, Comisia Europeană a publicat ultimul raport privind deficitul de încasare a TVA („VAT gap”) înregistrat de statele membre în anul 2018. Potrivit studiului, ţările din UE au pierdut aproximativ 140 miliarde de euro din TVA în 2018, cu aproape 1 miliard de euro mai puţin faţă de anul 2017.

Cifrele publicate indică o îmbunătăţire de colectare şi în cazul României, care a înregistrat un deficit de încasare de 33,8%, cel mai scăzut din ultimii ani. Totuşi, rezultatele ne plasează din nou pe ultimul loc în ceea ce priveşte eficienţa colectării TVA la nivelul UE, bugetul de stat continuând să piardă peste 6,5 miliarde de euro din TVA care ar fi trebuit colectată.

„În continuare sunt necesare eforturi punctuale împotriva fraudei şi evaziunii în domeniul TVA, iar pandemia de COVID-19 poate îngreuna şi mai mult această luptă. Comisia Europeană recomandă administraţiilor fiscale simplificarea procedurilor şi îmbunătăţirea cooperării transfortaliere, într-un context în care previziunile pentru anul 2020 indică o inversare a tendinţei de reducere a deficitului de încasare TVA. Efectele pandemiei care se vor resimţi în întreaga economie vor avea impact şi asupra colectării TVA, studiul arătând că în anul 2020 ne putem aştepta la o creştere a VAT gap cu aproape 13,7%.”, a menţionat Alexandru Stanciu, Tax Manager, Mazars România.

Reforma şi digitalizarea ANAF trebuie să devină prioritatea numărul 1 pentru România, în detrimentul unor modificări legislative multiple care, în general, nu au reuşit să contribuie la creşterea colectării TVA, cele mai bune exemple fiind celebra declaraţie 088 privind înregistrarea în scopuri de TVA sau sistemul TVA split, măsuri care s-au dovedit ineficiente şi care, în cele din urmă, au fost abrogate, afirmă specialiştii Mazars.

„Nu există „reţeta salvatoare” împotriva fraudei şi evaziunii fiscale, însă experienţa altor ţări în care deficitul TVA a scăzut semnficativ arată că o modernizare a administraţiei fiscale bazată pe digitalizare este una din cele mai bune practici. Accesul autorităţilor fiscale în timp real la tranzacţiile derulate de operatorii economici, controlul electronic de tipul e-audit sau dosarul standard de audit fiscal (SAF-T) sunt metode de conformare fiscală testate, care sunt benefice atât pentru contribuabili, cât şi pentru autorităţi, controlul fiscal derulându-se mult mai eficient astfel. Cel mai bun exemplu în acest sens sunt chiar vecinii noştri din Ungaria care în anul 2018 au avut cea mai mare scădere a VAT gap înregistrată în UE, cu 5,1%, după ce au implementat raportarea în timp real a tranzacţiilor business to business”, a menţionat Bianca Vlad, Partener, Tax Advisory, Mazars România.

Conectarea caselor de marcat cu jurnal electronic la serverele ANAF, a cărei implementare a început să prindă contur în acest an poate fi, de asemenea, o altă soluţie digitală ce ar mai putea contrabalansa din creşterea deficitului TVA generată de contextul pandemiei.

„Implementarea tehnologiei este esenţială şi cu avantaje clare, mai ales atunci când vorbim de interacţiunea ANAF-contribuabil prin intermediul platformelor electronice, iar raportarea complet digitală a TVA este iminentă. Aşteptăm cu interes şi iniţiativa Ministerului de Finanţe cu privire la implementarea SAF-T, propusă întâi în sistem pilot pentru marii contribuabili – o măsura prin care Polonia a reuşit să scadă VAT gap-ul de la 24% în 2015 la 9,9% în 2018”, a menţionat Miruna Cîrstea, Tax Senior Consultant, Mazars România.

Cu toate acestea, la nivelul Uniunii Europene, reforma vastă prin introducerea sistemului TVA definitiv, care ar urma să aibă loc în anul 2025 rămâne o prioritate, statele membre nemaiputând să îşi permită pierderi de miliarde de euro, ca urmare a fraudei TVA şi a inconsecvenţei sistemului actual. Până atunci, va fi interesant de urmărit şi de evaluat impactul pachetului de remedii rapide („VAT quick fixes”), introdus începând cu data 1 ianuarie 2020, ca o soluţie premergătoare, precum şi pachetul nou de măsuri privind comerţul electronic a cărei implementare a fost momentan propusă pentru amânare până la data de 1 iulie 2021.