Cum ar putea statul să creeze noi locuri de muncă. Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, a spus că Guvernul trebuie să creeze doar cadrul stimulativ

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Marile proiecte de infrastructură pot crea rapid locuri de muncă în economie
Marile proiecte de infrastructură pot crea rapid locuri de muncă în economie

Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a afirmat recent că nu este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă, ci doar aceea de a crea cadrul stimulativ, însă, autorităţile au la dispoziţie mai multe pârghii pentru a crea direct locuri de muncă, cum ar fi investiţiile în infrastructură, dezvoltarea companiilor de stat sau angajări în domeniile bugetare cu deficit de personal, cum ar fi în zona medicală.

„Eu nu cred că este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă. Eu cred că treaba noastră este să creăm un cadru stimulativ, un mediu de afaceri propice pentru crearea de locuri de muncă şi încurajarea ocupării în mediul privat“, a spus Ioana Petrescu.

Guvernul şi-a propus crearea unui număr de un milion de locuri de muncă până în 2016, iar premierul Victor Ponta a reiterat de mai multe ori acest obiectiv

Statul poate crea în mod direct locuri de muncă prin companiile pe care le controlează, dacă le dezvoltă, astfel încât să fie competitive, să îşi crească veniturile sau să se extindă în alte ţări prin fuziuni şi achiziţii. Acest model de utilizare a companiilor pentru dezvoltare este practicat în Rusia, unde marile holdinguri Gazprom, Rosneft, Transneft, Rosatom sau Rostec au sute de mii de angajaţi. 

Mai nou, şi Polonia îşi dezvoltă activ companiile pe care le controlează, în vreme ce Ungaria a naţionalizat o serie de societăţi. În 2008, şi SUA au naţionalizat producătorii auto General Motors şi Chrysler pentru a evita pierderea locurilor de muncă.

Infrastructura, problemă veche

Investiţiile în infrastructură sunt un alt mod direct prin care statul poate crea locuri de muncă, prin angrenarea contractorilor şi subcontractorilor. De altfel, scăderea investiţiilor statului a fost una dintre cauzele pentru care România a recăzut în recesiune tehnică, după o scădere economică de 0,2% în primul trimestru şi de 1% în cel de-al doilea. 

În fine, o altă metodă este angajarea în sectoarele de stat cu deficienţe, precum sectorul sanitar, care se confruntă cu o criză de personal.

Pe de altă parte, mediul de afaceri cere implicarea Băncii Naţionale a României (BNR), pe modelul BCE sau al Rezervei Federale din SUA. „Suntem împotriva creşterii locurilor de muncă în administraţie, vrem informatizare şi cât mai puţine ghişee. Domnul (Călin Popescu) Tăriceanu a angajat 400.000 de bugetari, dar asta înseamnă povară fiscală, pentru că trebuie plătiţi de undeva“, a declarat, pentru „Adevărul“, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri cin România (AOAR). 

Oamenii de afaceri cer sprijinirea realizării de locuri de muncă „inteligente“, de genul laserului de la Măgurele sau centrului Renault de la Titu.

130.000 de locuri de muncă au fost create în doi ani

Potrivit datelor Ministerului Muncii, în luna iunie, în România existau 4,43 milioane de locuri de muncă, faţă de 4,38 milioane în aceeaşi lună a anului trecut, cu 50.000 mai multe. Spre comparaţie, în luna mai 2012, când a fost instaurat primul Guvern condus de Victor Ponta, existau doar 4,3 milioane de locuri de muncă. Astfel, au fost create 130.000 de locuri de muncă.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite