Ştiri economice

articolul anterior articolul urmator

Cum repornim România? (2) Energia

10
8 Apr 2020 21:12:52
Daniela Şerban

Ce am fi noi fără sânge în instalaţii? O carcasă inertă, un prizonier în propriul corp. Semănăm cu România în epidemie, cu o economie care mişcă prea puţin, parcă fără energie. Am ajuns să diminuăm valoarea cuvântului ”energie”, să uităm ce pune lumea în mişcare.

Forţaţi să stăm acasă săptămâni la rând, tot mai mulţi am început să facem lucruri la care visam de mult însă niciodată nu găseam timp. Poate chiar să ne gândim mai mult la noi, la ce contează cu adevărat, la ce vom face când scăpăm de aceste vremuri. Eu în sfârşit am găsit timp să scriu mai mult. Nu mă refer doar la teza de doctorat despre ce determină o naţiune să aibă o piaţă de capital dezvoltată, ci despre agricultură (link) şi acum despre energie. În general, despre teme şi subiecte care ar trebui să ne preocupe pe noi toţi, din ce în ce mai mult, fără a pretinde expertiză absolută, ci doar o curiozitate peste medie. Sper să devină o curiozitate pentru tot mai mulţi dintre noi, ca după aceea să îi preocupe şi pe politicieni şi să începem să ne mişcăm.

Sectorul energetic este printre domeniile cele mai afectate de pandemia de COVID-19. Pare o afirmaţie ireală pentru că HoReCa sau turismul ar fi vizibil mai afectate, însă cele două pot porni de mâine activitatea, pe când în energie impactul crizei este la temelie. Consecinţele pot fi de lungă durată, chiar în context European sau mondial, pe care îl explic imediat.

Şi nu îmi propun să alimentez dezbaterea despre plata facturilor la utilităţi, care este firesc să o facem dacă avem de unde. Aici s-a împărţit lumea în două. Cheltuiala noastră este venitul altuia. Dacă o companie nu mai are activitate, atunci nu mai consumă energie, deci nu mai are acest cost. Nu îmi propun să discut nici despre necesitatea definirii consumatorului vulnerabil care să beneficieze de un preţ mai mic al energiei. Este clar că sunt necesare soluţii pentru cei în dificultate, însă nu la orice cost, cu punerea în dificultate a întregului sistem. Nu putem sta acasă şi pe întuneric.

Voi vorbi despre viitor. Despre momentul acela în care vom alerga, cu motoarele la maxim, să recuperăm toate lucrurile pe care le-am pierdut când am rămas acasă.

Dar oare va mai fi posibil acest lucru?! Ştiaţi că pentru industria petrolieră din România costul final de extracţie este de aproximativ 34 dolari per baril, din surse apropriate subiectului, iar preţul pentru petrol (Brent Crude) era ieri 33 dolari per baril, însă a fost şi 24 dolari per baril cu câteva zile în urmă? Este evident că dacă această criză se adânceşte vom avea jucători care vor fi nevoiţi să oprească producţia. Nu doar în România se poate întâmpla acest lucru, ci în lume, cu impact pe termen lung. Practic putem avea o criză a ofertei. Fără materie primă şi alte resurse nu putem produce.

Ce mi-a mai atras atenţia este că duminica trecută la Bucureşti preţul energiei ajunsese la 1 ban/MWh pentru energia tranzacţionată în Piaţa pentru Ziua Următoare cu livrare în intervalele orare 10-19 ale zilei de luni. În acelaşi timp pe pieţele din Ungaria, Cehia şi Slovacia preţul era negativ, adică au fost vânzători de energie care au fost dispuşi să plătească ei cumpărătorii pentru a fi preluată. Este similar cu dobânzile negative la depozite. Un rezultat al reducerii semnificative a cererii din partea consumatorilor industriali.

Prima mea propunere de repornire a României a fost agricultura. A doua este energia. Urmează şi a treia.

Ce putem face în sectorul energetic:

1. Adoptarea de urgenţă a Legii offshore, care să permită exploatarea resurselor incredibile de gaze naturale pe care România le are în Marea Neagră, alături de norme de siguranţă sporite pentru protejarea mediului. Proiectele sunt acum puse ”on hold”, dar odată repornite vor debloca sectorul, vor aduce o gură de oxigen economiei şi pe termen mediu transformă România într-un important actor regional. România are aproximativ 600 de miliarde de metri cubi de gaze naturale în Marea Neagră, din care exploatabili vreo 84 de miliarde, susţin experţii. Valoarea acestor resurse depăşeşte 100 milarde de euro, conform aceloraşi surse. Aşa cum pământul permite o agricultură performantă, valorificarea resurselor subterane de petrol şi gaze sunt importante pentru un sector energetic puternic,  poate chiar la nivel mondial ca în perioada interbelică.

2. La pachet cu (1) ar fi asigurarea unui culoar prioritar pentru finalizarea proiectului BRUA, care să asigure conectarea bidirecţională cu Bulgaria şi Ungaria, ulterior Austria. Proiect, în acest moment întârziat cu un an, din motivele clasice pentru care nu avem nici autostrăzi: din derularea procedurilor de licitaţie, completarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ, identificarea unor situri arheologice, condiţii meteorologice adverse, prelungirea negocierilor cu unii proprietari/utilizatori de terenuri, un număr mare de modificări apărute pe timpul executării lucrărilor, conform unui comunicat al Transgaz. Proiectul ar fi permis transportul gazelor naturale din perimetrele offshore din Marea Neagră. Întârzierile ne plasează în dezavantaj competitiv faţă de TurkStream, pe care ruşii şi turcii l-au inaugurat deja la începutul acestui an cu mult fast, prin care gazul rusesc a început să alimenteze Bulgaria, la graniţa cu Turcia, ulterior extins către Serbia şi Ungaria. Mai nou, România se va conecta la TurkStream, conform declaraţiilor Prim Ministrului Orban din ianuarie: ”BRUA trebuie sa înceapă în Bulgaria, care se interconectează la conducta de gaz Turkish Stream. Să vedem ce o să facă Ungaria, că încă nu este clar.”

3. Valorificarea mixului energetic al României, care ne-ar permite să exportăm şi, de asemenea, să echilibrăm reţeaua, noi avantaje competitive pentru ţara noastră. Pe lângă faptul că România este independentă energetic, din graficul cu Structura pe tipuri de resurse (sursa: ANRE), pentru 2019, observăm o combinaţie echilibrată a surselor de producţie a energiei electrice: hidro – 28%, nuclear – 20%, cărbune – 22%, gaz – 16%, eolian şi solar – 14% etc.



Întrebarea validă pentru producătorii de energie regenerabilă este eficienţa şi rentabilitatea, mult discutată în ultimii ani. Conceptul pe care merită să îl aplicăm cât mai rapid este cel al agregării producătorilor de energie regenerabilă (eng: virtual power plant). Asta presupune că în cazul combinării surselor de energie de ex. eolian, solar şi hidro se elimină dezavantajele fiecărei surse luată separat, care să permită producţia şi livrarea per total a unei capacităţi constante, poate chiar mai mare, de energie în sistem. Ar fi o şansă reală de dezvoltare a regenerabilelor.

4. Reconversia centralelor pe cărbune în centrale pe gaz, mai ales în noul context. Deşi cel mai probabil aplicarea Green Deal (Pactului Ecologic European) va întârzia şi astfel eliminarea totală a cărbunelui va mai dura, putem gândi în perspectivă paşii următori.

Deşi sunt adepta strategiilor, şi în sectorul energetic nu am dus lipsă de ele, este important să vedem consecinţele pandemiei COVID-19 asupra sectorului. Practic, să luăm măsuri ca cele de mai sus, care să ne permite să ne adaptăm în noul context.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

10 Comentarii

Tomescu Tom
8.04.2020, 21:27:18

Să fie combătută corupția de la rădăcină , politizarea ... și repornește România , la sfert de cheie ! Dar, dacă mai sunt mulți în sistem precum Carașol .. și-i ținem tot acolo.. brrr.. nașpa ... La vremuri grele ...tot pe cei ce ne-au băgat în ... îi păstrăm în funcții ? Tot ei vor continua să ia decizii ... ? . De data asta bune ? . Madam Pintea..prinsă în flagrant cu șpaga în sacoșă .. iși reia funcția de director ...

+2 (2 voturi)
Iulian Arion
8.04.2020, 22:00:28

Trebuie sa iesim cat mai repede din autoizolare si sa incepem sa muncim pentru semeni. Cu viziera si masca, manusi, pelerine de plastic, cisme, trebuie sa iesim la munca. Cei vulnerali din cauza hipertensiunii, diabetului, cancerului, insuficientei hepatice, renale, respiratorii stam autoizolati. Hibernarea asta este paguba pura pentru cetateni. Doar sa ne gandim la faptul ca multi dintre noi vor muncii pentru achitarea datoriilor la banci si utilitati. Asta inseamna ca nu vor cumpara bunuri de consum, adica statul nu va incasa tva. Cei care produc bunuri de consum nu vor avea bani din vanzari, chiar daca vor scadea preturile. In nesabuinta sa, Ministrul finantelor publice arunca finantele tarii catre Muntele Athos (1,5 milioane de lei comunicate de Lucian Mandruta ieri pe la 16 la radio), 17 milioane la primaria capitalei pentru mobilier urban (soproane exagerat de scumpe pentru calatorii care asteapta autobuzul), cresterea salariilor vicarilor (clerul). Toate aceste categorii de cheltuieli sunt parazite. Este ca si cum ministrul finantelor ar da foc la bani. Problema nu este economia ci oamenii care raman fara sursa de venit salariala din companiile ale caror produse nu sunt cumparate.

+1 (1 vot)
Daniela Şerban
9.04.2020, 14:12:17

Total de acord sa revenim, sa ne reluam activitatea. Cati dintre noi au mai stat atat de mult singuri in casa?! Ai nevoie de un nou scop. Multi insa vor sa fie organizati, de altii. Am vazut si amici care incep noi afaceri, este un semn bun.

+2 (2 voturi)
Ghita Bizonu'
8.04.2020, 23:22:28

??!!! rezerve in credibile? Avem cumva rezerve macar 1/3 din ce are .. Gazprom ?!

+1 (1 vot)
Alexandra Tina
9.04.2020, 00:27:05

nu inteleg despre ce vorbiti. In curind, deciziile referitoare la romania vor fi luate oficial din afara. romanii si-au ales destinul in ww2, votind cu comunistii dupa aia, treburile sint clare. o colonie abjecta, nici macar de lumea a 3-a....pina si aia mai au chestii nationale.

+1 (1 vot)

Vezi toate comentariile (10)