Cum s-a „încordat“ relaxarea fiscală: Codul Fiscal, dezumflat sub presiunea pomenilor

Creşterile de salarii, indemnizaţii şi alocaţii au determninat amânarea pentru 2017 a celor mai multe dintre facilităţile programate pentru 2016 în momentul lansării în dezbatere a noului Cod Fiscal, promulgat luni de preşedintele Klaus Iohannis.

După o lungă perioadă de dezbatere, plină de entuziasmul măsurilor de relaxare fiscală anunţate pentru 2016, parlamentarii s-au văzut nevoiţi să şifoneze proiectul noului Cod Fiscal din cauză că Guvernul a ales să dubleze acele măsuri cu majorările salariale, punând astfel o presiune prea mare pe buget.

Nu era loc în sacul bugetar şi pentru toate măsurile sociale, şi pentru toate facilităţile fiscale, iar la cele sociale Guvernul nu putea renunţa într-un an preelectoral, astfel că unele facilităţi au rămas pe-afară, amânate pentru anul - postelectoral - 2017.

Mai ales că, văzând cum se umflă posibilele cheltuieli bugetare generate de acest cumul de măsuri, oficialii Comisiei Europene ne-au avertizat că avem acordul financiar „deraiat“.

Dacă la început au fost entuziasmaţi oamenii de afaceri, cărora li s-au promis facilităţi precum eliminarea supraaccizei la carburanţi sau eliminarea taxei pe construcţiile speciale sau scăderea impozitului pe dividende, acum sunt bucuroşi doar bugetarii, cărora li se măresc veniturile. Mediul de afaceri mai poate aştepta.

Ne vom bucura cu toţii, desigur, de reducerea TVA, dar şi aceasta va fi numai până la 20%, scăderea la 19% (anunţată iniţial pentru 2016) fiind amânată pentru acelaşi an 2017.

Măsurile sociale au prioritate

Iată ce măsuri sociale a introdus Guvernul, determinând amânarea unor facilităţi fiscale:

** Dublarea alocaţiilor pentru toţi copiii. La 1 iunie a intrat în vigoare dublarea alocaţiilor pentru copii de la 42 la 84 de lei pe lună, măsură cu un impact bugetar anual de 1,8 miliarde de lei.

** Salarii mai mari pentru personalul nedidactic din învăţământ. De la 1 august, personalul nedidactic din învăţământ beneficiază de salarii mai mari cu 12%. Măsura a fost adoptată de Guvern prin ordonanţă de urgenţă la 30 iunie şi se aplică pentru 61.500 de persoane. Impactul total al măsurii se ridică, în 2016, la 115,8 milioane de lei.

** Mai mulţi bani pentru personalul didactic. Personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământul de stat beneficiază de creşteri salariale cu 5% începând cu 1 martie 2015 şi cu încă 5% începând cu 1 septembrie 2015, în baza Ordonanţei de Urgenţă 83/2014, respectiv a Legii 71/2015 de aprobare a acestei ordonanţe.

** Salarii mai mari şi în sănătate. Guvernul a adoptat, la sfârşitul lunii august, o ordonanţă prin care salariile din sănătate vor fi majorate cu 25% de la 1 octombrie. Impactul bugetar anual al măsurii a fost estimat la 1,7 miliarde de lei.

** Indemnizaţii pentru revoluţionari. Guvernul a decis la începutul acestei luni, prin ordonanţă de urgenţă, să-i reintroducă în plată pe revoluţionarii ale căror rente lunare fuseseră tăiate în 2012 din raţiuni de austeritate, dar şi din cauza gravelor nereguli din interiorul acestei „bresle“. Sub motivaţia respectării adevărului istoric, ordonanţa a creat o nouă categorie de revoluţionari – „luptători cu rol determinant în victoria Revoluţiei“ –, iar cei care vor primi acest titlu urmează să încaseze indemnizaţii care vor ajunge până la 4.000 de lei în fiecare lună.

** Salarii triplate pentru înalţii demnitari. Guvernul a decis la începutul lunii iulie, într-o şedinţă condusă de premierul interimar Gabriel Oprea, ca indemnizaţiile lunare să fie majorate începând cu luna august pentru 48 de funcţii de demnitari cu rang înalt. Cele mai mari le au preşedintele ţării, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prim-ministrul şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului - câte 21.540 de lei brut (15.108 lei net) lunar.

Văzând posibilul impact al acestor măsuri, economiştii au avertizat că majorările anunţate prin noua lege a salarizării şi prevederile noului Cod Fiscal pot genera un deficit bugetar excesiv şi că astfel se poate ajunge la un derapaj major.

Relaxarea fiscală se amână

Iată ce măsuri fiscale au fost amânate pentru 2017, pentru că măsurile sociale au prioritate:

** Reducerea TVA la 19%. Cota de TVA nu va mai fi redusă de la 1 ianuarie 2016 la 19%, aşa cum prevedea forma iniţială a proiectului Codului Fiscal, ci la 20%. Reducerea cotei la 19% urmează să fie aplicată de la 1 ianuarie 2017, potrivit unui amendament adus proiectului. În forma iniţială, impactul bugetar brut al acestei măsuri ar fi fost de 9 miliarde de lei, iar în urma modificării a fost redus la 7,2 miliarde de lei.

** Scăderea impozitului pe dividende. În urma amendamentelor aduse Codului Fiscal, reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5% nu se va mai aplica de la începutul anului viitor, ci de la 1 ianuarie 2017. Impactul bugetar al acestei măsuri s-ar fi ridicat la 1,3 miliarde de lei în 2016, bani care rămân acum în vistieria statului.

** Eliminarea accizei suplimentare. Acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe fiecare litru de carburant, introdusă de Guvern la 1 aprilie 2014, nu va mai fi eliminată de la începutul anului viitor. Potrivit unui amendament adus Codului Fiscal, actualul sistem de taxare se menţine şi în 2016, supraacciza urmând să fie eliminată de la 1 ianuarie 2017. Impactul bugetar al măsurii este de 3 miliarde de lei.

** Eliminarea taxei pe stâlp. Nici taxa pe construcţiile speciale, aşa-zisa taxă pe stâlp, nu va mai fi eliminată de anul viitor, ci de la 1 ianuarie 2017, potrivit ultimilor modificări aduse Codului Fiscal. Taxa se ridică la 1% din valoarea activelor, iar eliminarea ei ar fi produs o gaură anuală de un miliard de lei în bugetul statului.