Cum vor creşte cheltuielile cu pensiile în următorii ani. România, majorări de trei ori mai mari decât media europeană

Guvernul afirmă, în Programul de convergenţă 2020, că majorarea cheltuielilor cu pensiile pune presiune pe datoria publică şi afectează finanţele publice.

Potrivit documentului, proiecţia actualizată a creşterii cheltuielilor strict legate de îmbătrânirea populaţiei (cheltuieli cu pensii, educaţie, sănătate şi îngrijire pe termen lung), indică, pentru România, o creştere de 6 puncte procentuale din PIB pentru perioada 2016-2070 (faţă de 2,1 puncte procentuale variaţie prognozată în cadrul exerciţiului anterior). Media europeană este de 1,8 puncte procentuale în ambele runde.

Astfel, cheltuielile cu pensiile publice totale, luând în calcul legislaţia în vigoare, vor creşte considerabil, cu un vârf de 14,4% din PIB în 2053. Cheltuielile cu pensiile vor atinge, la sfârşitul orizontului de proiecţie, 12,5% din PIB, comparativ cu 8,7% din PIB estimat conform prevederilor legislative anterioare. Acest lucru pune presiune pe nivelul datoriei pe termen mediu şi lung şi afectează sustenabilitate finanţelor publice, afirmă Guvernul.

Creşterea cheltuielilor cu pensiile este determinată atât de indexările ad-hoc ale punctului de pensie, de formula de indexare mai generoasă pe termen lung dar şi de recalcularea pensiilor prin noua formulă de calcul prevăzută în anul 2021.

În raportul de monitorizare a sustenabilităţii datoriei publice, publicat la începutul anului 2020, Comisia Europeană atrage atenţia asupra riscului pe care îl generează legislaţia în vigoare asupra indicatorilor de sustenabilitate pe termen mediu şi lung. România înregistrează o creştere a riscului de la nivel mediu la nivel ridicat privind sustenabilitatea finanţelor publice atât pe termen mediu şi pe termen lung. Similar se înregistrează o creştere de la risc mediu la risc ridicat şi pentru sustenabilitatea datoriei publice.