Dăianu, Consiliul Fiscal: Bugetul public este teribil de încordat. Măsuri de austeritate pot fi necesare

Rectificarea bugetară are loc în condiţiile în care bugetul public consolidat este teribil de încordat, ca niciodată parcă, a declarat , Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, într-un interviu acordat Agerpres.

„ Încordarea are o natură structurală, ceea ce explică dificultatea de a construi bugete rezonabile, care să mulţumească societatea românească. Afirmând aceasta nu fac aluzie la aşteptările create de promisiuni şi angajamente ce nu au temei în realităţi economice. În România, în pofida unor progrese economice incontestabile, diferenţele faţă de Vest sunt încă mari şi această stare a contribuit la un exod uman în ultimele decenii. 

Există şi o distribuţie a veniturilor inechitabilă, la care se adaugă slăbiciunea capitalului authoton în raport cu firme străine mari. Guvernarea trebuie însă să concilieze programe ambiţioase de recuperare a decalajelor cu resursele economiei, actuale şi potenţiale; altminteri, se răstoarnă căruţa. Iar a promite prea mult nu face decât să nască frustrări şi nemulţumire generală, mai ales când iluziile dispar şi se vede că "împăratul nu are straie". Este, totodată, esenţial ca aceia care guvernează să fie corecţi în comunicarea cu oamenii, să nu facă promisiuni care trec în sfera irealului.

Încordarea bugetului este legată de faptul că, de-a lungul ultimilor ani, s-au acumulat tensiuni izvorâte din relaxări fiscale excesive, care au avut drept consecinţă scăderea dramatică a veniturilor fiscale la sub 26% din PIB. Nivelul veniturilor fiscale era oricum scăzut la noi, de aceea relaxări de anvergură au fost mai mult decât imprudente. Concomitent, au avut loc creşteri de cheltuieli "permanente", de venituri în general - astfel că salariile şi pensiile au ajuns să reprezinte peste 75% din cheltuielile bugetului consolidat. 

Ambele trasee de acţiune (tăieri de taxe şi impozite şi creşteri de salarii/venituri) au tensionat tot mai mult bugetul public; menţinerea deficitului bugetar la limita de 3% din PIB (pe cash, sau pe metodologia europeană) s-a realizat prin reducere sistematică de investiţii. Ironia este că şi acum sunt oameni politici care pledează pentru taxe şi impozite mai mici... Chiar nu vedem ce ni se întâmplă?

Este drept că trebuia făcut ceva pentru atenuarea emigraţiei masive, o pierdere de capital uman ce afectează potenţialul de creştere a economiei. Şi, totodată, de a repara inechităţi. Dar este o omisiune greu de înţeles, de acceptat, de ce nu s-a acţionat pentru creşterea veniturilor fiscale/bugetare pentru a evita exagerări, dezechilibre majore. Bulgarii şi polonezii oferă două pilde de urmat privind ameliorarea colectării veniturilor fiscale. Este inacceptabil faptul că în 2017 s-a renunţat la proiectul de informatizare a ANAF, mai cu seamă că se cheltuise echivalentul a peste 10 milioane de euro în acest scop. Iar, se pare, interese ce nu servesc binele public au blocat un demers necesar.

Rectificarea de acum încearcă să menţină deficitul bugetar la sub 3% din PIB; va fi greu pentru că se mizează pe venituri incerte ca volum - gen colectare mai bună, încasări din "restructurare financiară" (amnistia) etc. În mod normal, un buget nu ia în calcul asemenea resurse dacă se respectă un principiu prudenţial.

Trebuie să avem în vedere şi premisele construcţiei bugetului. Creşterea economică nu cred că va fi cea prognozată. Însă, va ajuta PIB-ul nominal deflatorul care va fi probabil mai înalt”, a declarat Dăianu.

Întrebat ce efect vor avea măsuri precum taxarea băuturilor răcoritoare, eliminarea sporului de 15% sau taxarea pensiilor speciale, Dăianu a spus:

„Creşterea accizei la tutun şi impozitarea băuturilor carbogazoase vor aduce probabil bună parte din veniturile pe care se mizează. Dar nu sunt sume care să schimbe în mod fundamental datele problemei - adică dificultatea de a menţine deficitul sub 3% la finele anului. Sunt semne de întrebare dacă o colectare mai bună a veniturilor fiscale şi "restructurarea financiară" vor aduce cele circa 5,5 miliarde de lei prevăzute în rectificare. 

Este bine să construieşti o rectificare nu cu resurse ipotetice, ci să consemnezi eventual un deficit în diminuare la finele anului dacă se obţin veniturile respective. Şi acest design al rectificării ilustrează încordarea mare a bugetului şi căutări febrile de a găsi resurse noi”, a adăugat acesta.

În ce priveşte posibilele măsuri de austeritate ce pot fi luate de autorităţi pentru a menţine deficitul bugetar sub 3%, aşa cum şi-au asumat faţă de Comisia Europeană, Daniel Dăianu a spus că „vremurile se pot schimba în rău, în lume, în Europa”. 

„Nici acum nu sunt tocmai bune. De aceea este nevoie de rezerve, de tampoane, care să uşureze amortizarea şocurilor adverse. În plus, una este să ai peste 35% din PIB venituri fiscale şi altceva sub 26% din PIB. La noi spaţiul de manevră este foarte limitat.

Măsuri de austeritate pot fi necesare pentru a diminua un deficit, pentru a obţine resurse necesare cerute de situaţii neprevăzute, extreme. Aşa a fost în 2010 în România, deşi nu era singura schemă aplicabilă în situaţia dată. Eu cred că există posibilitatea de a mări veniturile bugetului public în mod semnificativ prin transparentizare fiscală, prin conformare şi disciplină financiară. Pot surveni însă momente când nu pot fi evitate schimbări în regim fiscal”, a afirmat preşedintele Consiliului Fiscal.