Ştiri economice

articolul anterior articolul urmator

Dăianu: Suntem într-o perioadă de mare vitregie. Ne revenim abia din 2022, dacă vom face un plan de reducere a deficitului pe patru ani

3
9 Dec 2020 13:22:16
Autor: Afrodita Cicovschi

Revenirea la nivelul PIB pre-pandemie se va produce la începutul lui 2022, cum se va întâmpla cam peste tot în Uniunea Europeană, a declarat, miercuri, preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care a subliniat că este "cvasi-sigur că va exista creştere economică" anul viitor.

"Este cvasi-sigur că va exista creştere economică în anul ce vine. Dar revenirea la nivelul PIB pre-pandemie se va produce la începutul lui 2022, cum se va întâmpla cam peste tot în Europa, în Uniune. Vor fi însă diferenţe mari între sectoarele economice; cel puţin în prima parte a lui 2021, HORECA va suferi încă mult. Industria va tura probabil tot mai bine şi este de aşteptat ca şi agricultura să aibă rezultate mai bune decât în 2020. Şi construcţiile vor merge probabil mai bine. 
 
De aceea şi analiza pieţei muncii trebuie să fie nuanţată; cifrele agregate pot ascunde şomaj 'întârziat' şi diferenţe sectoriale mari. Economia noastră are de câştigat cu cât mai bine îşi revin economiile mari din UE, unde Germania are rolul central", a spus Daniel Dăianu, la videoconferinţa regională ZF BRD Buget 2021, citat de Agerpres.
 
Totodată, Daniel Dăianu a subliniat că "inflaţia va fi ţinută în frâu; datele de acum şi prognoze al BNR arată o evoluţie nu în deteriorare pentru puterea de cumpărare a cetăţenilor".
 
"Deficitul bugetar cash în acest an este evaluat de Consiliului Fiscal la 9,8%; vom vedea cum se va sfârşi anul. În anul ce vine, dacă se continuă parte din măsurile one-off de sprijinire a economiei (sunt anunţate măsuri în acest sens), va fi greu să fie dus deficitul la 7% din PIB. Mult depinde de o colectare mai bună a veniturilor fiscale", a mai spus Daniel Dăianu.
 
Potrivit acestuia, schimbarea de climă ca ameninţare existenţială, dar alte pericole majore cer bugete publice robuste, sisteme economice versatile.
 
"Dacă acum suntem într-o perioadă de mare vitregie (criza sanitară şi criza economică), în anii ce vin vom trece printr-o mare tranziţie indusă de nevoia de combatere a încălzirii globale, de 'înverzire', transformare structurală a economiilor, care va stresa bugete publice şi private. Reiterez importanţa absorbţiei de fonduri europene în acest scop! Ar fi bine ca primarii din marile oraşe din Moldova (mă refer la Bacău, Iaşi, Suceava etc.) să se consulte mai des, să creeze o alianţă (cum s-a încercat şi în vestul României) care să promoveze proiecte de importanţă pentru zonele pe care le gospodăresc, inclusiv PPP (parteneriat public privat - n. r.), proiecte ce au efecte de antrenare puternice. Mă gândesc la resurse europene, ale bugetului public în general", a adăugat Dăianu.
 
Preşedintele Consiliului Fiscal a apreciat că este nevoie de o bancă de dezvoltare (promoţională), cum există în multe ţări europene, inclusiv în Germania, Austria, Polonia.
 
"O asemenea bancă poate ajuta absorbţia de fonduri europene şi poate ajuta statul în politici industriale, în dezvoltarea agribusiness-ului. Şi un Fond de Investiţii, după modelul polonez, este de urmărit ca obiectiv, în slujba politicii de dezvoltare economică. Spaţiu de manevră mai mare au economiile emergente cu deficite mici, mai robuste, care beneficiază de backstopuri (aranjamente cu bănci centrale mari) sau care fac parte din UE. De aceea, noi trebuie să folosim la maximum resursele europene, care sunt o oportunitate excepţională", a adăugat Daniel Dăianu.
 
Acesta a subliniat că România a pornit lupta contra Covid-19 cu un deficit peste 4% din PIB, cel mai mare din UE, şi un deficit extern singular (cel mai mare) în regiune - între economiile emergente din UE.
 
"Deficitul bugetar în 2020, probabil peste 9% din PIB, este în linie cu deficite în economii emergente din regiune, dar pornind de la handicapul menţionat, care a redus considerabil spaţiul de manevră. Declinul PIB în 2020 va fi, probabil, spre 5%, având în vedere valul doi al pandemiei. În 2021, cele mai multe state UE vor avea deficite bugetare în scădere considerabilă (vor fi reduse cheltuieli nepermanente, provocate de pandemie şi criza economică). În lipsa corecţiei macroeconomice, România ar ieşi din tabloul general şi am ajunge în 2022 cu datoria publică la peste 55% din PIB şi finanţarea ar fi tot mai problematică - spectrul non liniarităţilor", a avertizat el.
 
În opinia acestuia, pentru finanţarea deficitelor este nevoie de un program credibil de corecţie pe trei-patru ani pentru a linişti pieţele, finanţatorii, cu suport din partea fondurilor europene, astfel ca în 2024 să fie adus deficitul bugetar sub 3% din PIB. Potrivit acestuia, corecţia macroeconomică (reducerea deficitului bugetar) trebuie să aibă în vedere atât restructurarea de cheltuieli, cât şi venituri fiscale/bugetare în creştere.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

Ludwig
9.12.2020, 14:29:47

A vorbit si pesimistul asta...De 30 de ani se inverte numai pe functii publice babane...In privat nu are sansa...

-4 (6 voturi)
imacandi
9.12.2020, 14:46:24

dle ADaianau,in deficitul acesta seregasesc oare si salariile si pensiile nesimtit de mari pe care le incaseaza privilegiatii natiunii?

sandel62
9.12.2020, 14:56:35

Nenicule oare scaderea deficitului nu ar trebui sa inceapa cu injumatatirea salariului tau imens ? Si la toti din institutia ta care taie frunze la caini zi de zi. Dupa aia poti vorbi de colectare mai mare si la cei mare muncesc pe bune

Modifică Setările