De ce nu controlează nimeni ANRE-ul?

    Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: ... să prezinte rapoartele..., da?!     Domnul Iulian Iancu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Avem în dezbatere şi analiză trei rapoarte, respectiv Rapoartele de activitate pentru anii 2012, 2013 şi 2014 ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, precum şi Raportul anual al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate pentru anii 2013 şi 2014. Stimaţi colegi, Activitatea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie este o activitate autonomă, independentă. Activitatea este desfăşurată de către această autoritate în conformitate cu legislaţia în vigoare, respectiv Legea-cadru nr. 123/2012 privind energia electrică şi gazele naturale, autoritatea fiind obligată să prezinte o informare plenului, care informare este susţinută în fiecare an de către preşedintele autorităţii. Plenul ia la cunoştinţă şi dezbate atunci când..., dacă consideră, elementele de detaliu privind aceste rapoarte. Cu permisiunea dumneavoastră, am să vă aduc la cunoştinţă doar câteva elemente reper din activitatea Autorităţii Naţionale de Reglementare, rezultate din rapoartele acesteia, respectiv: începând cu anul 2012, autoritatea a prezentat comisiilor parlamentare şi în dezbateri publice în Parlament, organizate de comisiile noastre, elementele-cheie privind cadrul legislativ ce a permis, pe de o parte, consumatorului să-şi aleagă separat operatorul de transport, operatorul de sistem atât pentru sectorul de gaze naturale, cât şi pentru cel al energiei electrice, de asemenea, posibilitatea de renunţare la tarifele reglementate pentru consumatorii finali şi, în paralel, s-a luat la cunoştinţă despre etapele privind dezvoltarea pieţelor concurenţiale în zona energiei electrice şi gazelor naturale, precum şi cea de protecţie a consumatorului, prin înfiinţarea unor comisii de soluţionare a disputelor pe pieţele en-gros şi cu amănuntul, şi care au condus la consolidarea pieţelor concurenţiale de energie electrică şi gaze naturale. Stimaţi colegi, faţă de aceste rapoarte şi etapele care au fost aduse la cunoştinţă, noutatea o reprezintă decizia Comisiei Europene, respectiv de a-şi redesena politicile energetice începând cu decembrie 2015, urmare a reuniunii COP 21 de la Paris, în urma căreia Uniunea Europeană a definit consumatorul ca fiind un "pilon-cheie" în noile strategii şi politici energetice. Ca urmare, consumatorul capătă un rol-cheie în zona de piaţă de energie, actor în piaţa de energie, precum şi actor în piaţa şi în zona de producere a energiei electrice. Acest statut oferit de Uniunea Europeană trebuie transpus de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie şi modifică, oarecum, întreg traseul din 2012 până astăzi, în sensul că autoritatea capătă un rol esenţial în procesul de informare a consumatorului, de educare a consumatorului şi de prezentare a ofertei pentru acesta în vederea, pe de o parte, a identificării echipamentelor şi aparaturii necesare privind producţia proprie de energie, modalităţii de conectare la sistem, vânzare-cumpărare de energie din sistem şi, de asemenea, a ofertei privind aparatura şi echipamentele pe care le poate utiliza în calitate de consumator casnic în vederea creşterii eficienţei energetice; ţara noastră având, pe de o parte, un obiectiv triplu: acela de a reduce consumul de energie cu 20% până în 2020, dar, în paralel, şi de creştere a aportului surselor regenerabile de energie cu 20% tot până în 2020, în paralel cu reducerea emisiilor cu 20%. Aceste aspecte fac parte din, dacă vreţi, dispoziţia pe care Camerele reunite o adresează Autorităţii Naţionale de Reglementare, autoritate care, în urma analizei noastre, are şi o parte din actele normative prevăzute în Legea-cadru nr. 123 încă neoperate în legislaţia secundară. De asemenea, există o prevedere expresă, modificată, faţă de aceste rapoarte, de către noi în decembrie 2014, prin care am extins calendarul privind consumatorul casnic din 2018 până în 2021, având în vedere faptul că cel mai important, cea mai importantă vulnerabilitate a întregului proces legislativ secundar al Autorităţii de Reglementare a reprezentat-o, în fapt, suportabilitatea de către consumator - şi, în special, consumatorul casnic - a preţurilor şi a trendului de creştere a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. De asemenea, o noutate absolută, care reiese din aceste rapoarte şi care trebuie transpusă însă în legislaţie secundară, este cea de transparentizare a preţului la consumatorul final, respectiv consumatorul casnic. Adică, preţul la energie electrică şi preţul la gaze naturale trebuie, în structura lui, să conţină în detaliu toate elementele de cost, astfel încât consumatorul să cunoască cu exactitate ce aport are fiecare tehnologie din mixul energetic, dar şi ce cost trebuie să suporte pentru transportul energiei, pentru distribuţia energiei, pentru furnizarea energiei şi cât îl costă subvenţiile pe diferite tipuri de tehnologii. La aceste elemente, care sunt, pe de o parte, prevăzute în aceste rapoarte, dar sunt, pe de altă parte, elemente pe care noi le propunem pentru desfăşurarea în continuare a activităţii Autorităţii de Reglementare, aş vrea să vă mai aduc la cunoştinţă faptul că, în ceea ce priveşte tarifele, respectiv rapoartele comisiei privind tarifele, aş vrea să scot în evidenţă doar faptul că ultimul raport, cel din 2014, scoate..., subliniază faptul - şi e bine să ne reamintim cu toţii - că eliminarea preţurilor reglementate pentru consumatorii noncasnici, pentru consumatorii casnici, atât în sectorul energiei electrice, cât şi în sectorul gazelor naturale, a fost, pe de o parte, inclusă în Memorandumul de înţelegere semnat cu Comisia Europeană, în Scrisorile de intenţie semnate cu Fondul Monetar Internaţional, sunt parte a Acordului de înţelegere de tip preventiv semnat cu Fondul Monetar şi Comisia Europeană. De asemenea, în baza studiilor efectuate cu privire la evaluarea impactului acestor măsuri asupra consumatorilor finali, autoritatea, precum şi celelalte autorităţi şi instituţii române au avut în atenţie o abordare de creştere graduală a preţurilor, urmând ca această creştere graduală să se desfăşoare pe o plajă între 2012 şi 2018, aşa cum am prevăzut şi în Legea nr. 123. Însă, aşa cum bine ştiţi, creşterea fiind pe un calendar administrat, cu preţuri stabilite arbitrar, viaţa ne-a demonstrat că piaţa poate să joace un rol exact invers decât cel estimat prin administrarea unor preţuri. Respectiv, în 2016, la sfârşit de 2015 şi 2016, adică acum, ceea ce noi am administrat prin preţuri şi am stabilit ca limită minimă de preţ, acum piaţa a demonstrat că preţurile sunt mult mai mici. Adică, noi am prevăzut la gaze naturale 72 de lei pe MWh preţ, astăzi este în jur de 60, iar la Baumgarten este 53 de lei. Este o răsturnare de situaţie care n-a putut fi prevăzută în legislaţia secundară de către Autoritatea de Reglementare. Şi trebuie să fie în continuare în atenţia noastră şi să solicităm Autorităţii de Reglementare să preia această modificare, pentru că ea vizează direct, are un aport direct asupra bunăstării la nivelul populaţiei, dar şi al competitivităţii economiei româneşti. Stimaţi colegi, Închei prin a vă spune că prăbuşirea preţurilor la petrol determină o răsturnare de situaţie şi în preţurile la energie electrică şi gaze naturale. De asemenea, utilizarea surselor regenerabile, aşa cum cele două Camere au susţinut în toţi aceşti ani, a determinat o prăbuşire a preţului de energie electrică în Europa. În Germania s-a ajuns la 21,6 euro pe megawatt oră, faţă de 53 de euro pe megawatt oră. În Cehia, producătorii au cerut sprijinul... producătorii de energie clasică, adică cei pe cărbune, pe gaze naturale, au cerut sprijinul Guvernului, pentru că, de asemenea, preţul a ajuns în jur de 21 - 22 de euro, adică beneficiul estimat de noi pentru consumator s-a produs în zona de producţie a energiei. De asemenea, răsturnarea de situaţie la preţul petrolului este iarăşi un avantaj pentru consumator şi pentru economie. Dar acest lucru trebuie să se resimtă cu adevărat şi la nivelul consumatorului. El acum este absorbit pe traseu, de la producţie până la consumatorul final, pe zona de transport, de distribuţie şi de furnizare. Sunt elementele pe care eu cred că trebuie să le avem cu toţii în atenţie în continuare în ceea ce priveşte activitatea Autorităţii de Reglementare în Energie. Vă mulţumesc.     Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Mulţumesc. Doamna Cristiana Anghel.     Doamna Cristiana-Irina Anghel: Sună frumos. Dar hai să ne amintim. Acum o săptămână, două, trei, o lună, Curtea de Conturi a venit cu un raport şi a făcut vorbire despre jaful... jaful din banii cetăţeanului pe preţul energiei electrice. Şi noi cosmetizăm totul şi spunem: vai, ce bine este! Vai, ce bine că băieţii deştepţi au reuşit să-şi ia energie ieftină, iar cetăţeanul prost a plătit, săracul, din banii şi din sudoarea lui, toate aceste preţuri enorme! Vai, ce bine că în preţul energiei electrice cetăţeanul plăteşte energia verde care, pe urmă, este dusă la export, culmea, subvenţionată din banii cetăţeanului! Vai, ce bine este totul! Şi ce vom face? Vom spune că am luat act de raport, cei de la ANRE vor rămâne în continuare şi vor abuza în continuare acest popor amărât şi prăpădit care plăteşte toate greşelile şi ale lor, şi ale noastre, că le admitem astfel de abuzuri.     Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Domnul deputat Cernea.     Domnul Remus-Florinel Cernea: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Îi mulţumesc domnului Iancu, pentru că a încercat să ne explice conţinutul acestor rapoarte şi, la discuţia pe fond, eu mă bucur foarte mult că a scăzut preţul energiei, graţie surselor regenerabile de energie. Acestea reprezintă viitorul şi pe ele trebuie mizat, întrucât, într-adevăr, preţul pe care-l aduc ele este unul scăzut, iar impactul asupra mediului, de asemenea, spre deosebire de sursele clasice de energie. Însă motivul principal pentru care am dorit să iau cuvântul ţine de modul în care se desfăşoară această şedinţă. Ordinea de zi a fost publicată pe site abia în această dimineaţă. Avem 45 de rapoarte, care nu se supun votului, dar scrie pe site că, după dezbateri, Parlamentul ia act. Or, vedem că sunt rapoarte din 2009, 2010, 2011, 2012, deci pe mai mulţi ani. Această şedinţă, pe lângă faptul că este derulată cu un număr foarte mic - deplorabil de mic - de parlamentari, arată o gravă deficienţă a Parlamentului. De ce aceste rapoarte nu au fost discutate la momentul la care ele au fost - presupun - realizate, adică în anii 2010, 2011, 2012, 2013 şi aşa mai departe? De ce sunt îngrămădite 45 de rapoarte într-o singură şedinţă la care vin foarte puţini colegi? Conţinutul acestora ne-a fost necunoscut până azi-dimineaţă. Oricum, n-avem timp pe parcursul şedinţei să citim aceste rapoarte, să vedem despre ce e vorba. Am văzut că la rapoartele privind SRI-ul sunt zeci de pagini de text. N-avem cum să luăm act sau n-avem cum să dezbatem, dacă ne sunt aduse, brusc, zeci de rapoarte în timpul şedinţei, practic, sau în această dimineaţă. Aşadar, sper foarte mult pentru a respecta prestanţa acestei instituţii să nu repetăm o asemenea situaţie în... să nu... şi să dezbatem rapoartele la momentul la care ele sunt realizate. Pentru că, altfel, nu avem nicio dezbatere reală, doar ne prefacem că avem o dezbatere, şi asta nu are cum să se răsfrângă asupra imaginii instituţiei noastre şi asupra calităţii muncii pe care o desfăşurăm. Mulţumesc.     Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc pentru remarcile pe care le-aţi făcut. Altcineva mai doreşte să participe la dezbaterea rapoartelor? Dacă nu, luăm act de prezentarea lor.”