Despre consultări. Lecţia de economie despre reducerea CAS şi alte măsuri de creştere a potenţialului economiei româneşti

S-a scris despre faptul ca, postcriza, potentialul economiilor din Uniunea Europeana s-a redus la jumatate. Este adevarat, dar mult mai important este cum reusesti sa recuperezi aceasta pierdere de potential cat mai rapid. Unele tari au reusit altele nu. Romania este undeva la medie dar perspectiva oferita de ultimii ani arata optimism cu privire la inchiderea decalajului de productie (output gap) recesionist pe termen scurt.

Cresterea PIB potential se poate face printr-un pachet de masuri integrate intr-o viziune macroeconomica consistenta cu teoria si practica economica.  In prima parte o sa explic viziunea teoretica convenita cu PM Ponta asupra stimularii PIB potential in Romania. A doua parte va explica algoritmul de masuri implementate / ce vor fi implementate pana in toamna.

Primul aspect – despre teoria folosita. Folosim modelul AD (aggregate demand) – AS (aggregate supply) pentru a demonstra ca stimulii fiscali trebuie acompaniati cu masuri complementare care sa stimuleze oferta agregata pe termen mediu si lung LRAS). Blocam astfel situatia in care economia romaneasca s-ar putea confrunta cu problema deficitelor gemene – bugetar si de cont current – si cresterea preturilor in viitor, asa cum am mai vazut in 2005, cand implementarea masurilor de relaxare fiscala s-a facut gresit.

Pentru a intelege aceste efecte, trebuie sa facem distinctie intre efectele stimularii fiscale – sa luam exemplu reducerea CAS si scutirea de impozit pe profitul reinvestit - pe termen scurt si cele pe termen lung .

Stim ca anul acesta cresterea economica va fi echilibrata, in sensul transferului dinspre cererea externa spre cererea interna. Oricum, pe termen scurt, stimulii acordati economiei in sensul cresterii cererii agregate (reintregirea salariilor, cresterea pensiilor, cresterea venitului minim, reducerea TVA la paine, relansarea creditarii ...) trebuiau insotiti de stimuli de reducere a fiscalitatii prin reducerea CAS + scutirea de impozit pe profitul reinvestit, de natura sa balanseze ramanerea in urma a ofertei agregate fata de cererea agregata.

Daca nu am fi adoptat aceste masuri, cererea agregată ar fi crescut (AD₀→AD₁) astfel încât economia s-a deplasat din E₀ în E₁. PIB efectiv ar creste puternic pe termen scurt de la PIBefectiv₀ = pPIB₀ pana la PIB efectiv₁. Pe termen mediu (şi tendinţa va continua şi pe termen lung), fara adoptarea unor masuri complementare de crestere a ofertei agregate si a potentialului economic, economia ar fi  tins spre punctul E₂ (ca urmare a deplasării ofertei agregate LRAS₀→LRAS₁). Creşterea PIB_potenţial ar fi fost mult mai mică decât cea a PIB pe termen scurt, obţinută prin stimularea cererii agregate. Excesul de cerere agregata (mai ales de bunuri din import) ar fi condus la ritmuri ridicate de crestere economica, insotita de  cresterea deficitelor bugetare si de cont curent si cresterea preturilor.

Al doilea aspect – despre pachetul de masuri de implementat. Pentru a creste potentialul economiei romanesti si rezolva aceste dezechilibre, am propus măsuri complementare: reducerea contributiilor si taxelor platite pentru forta de munca, pentru a creste gradul de ocupare si a scoate la suprafata locuri de munca din economia subterana; neimpozitarea profitului reinvestit şi acordarea de facilitati fiscale investitiilor straine importante, pentru a stimula afacerile; facilitati fiscale la importul de tehnologie, pentru a creste productivitatea muncii; scheme de ajutor de stat pentru investitii majore si creare de locuri de munca; scheme de minimis pentru IMM uri inovative; scheme de ajutor de stat si garantare a imprumuturilor pentru investitii in domeniile strategice definite de Guvern in Planul de Investitii strategice si Ocupare de locuri de munca; masuri pentru functionalizarea unui mediu concurential competitiv si proiecte pentru reducerea evaziunii si combaterea muncii la negru. Anul viitor propunem cresterea deducerilor personale, pentru a atenua polarizarea dintre gospodariile bogate si cele sărace.

Masurile complementare de stimulare a ofertei agregate pe termen mediu si lung (propuse mai sus) vor fi capabile să determine o creştere mai mare a PIB_potential (PIB_potential0→ PIB_potential2) faţă de creşterea PIB _potenţial din modelul iniţial. Oferta agregată LRAS va creşte cu o mărime mai mare astfel încât se va deplasa mai mult spre dreapta (faţă de situatia inţiala) (LRAS₀→LRAS₂). Deficitele bugetare vor fi mai mici, presiunile inflaţioniste mai puţin apăsătoare (P₀→P₂), iar magnitudinea deficitului de cont curent mai mică. Se creează astfel un cerc virtuos.

Cresterea PIB potential este de natura sa ajute si la obtinerea unui deifict bugetar structural mai redus si astfel la apropierea de tinta total nefezabila angajata cu UE in 2011 / inceput de 2012 - astfel incat Romania sa atinga 1% din PIB deficit bugetar structural in 2015, cu mult inaintea Austriei, Spaniei, Portugaliei, Italiei, Ungariei, Poloniei s.a.

Quod erat demonstrandum