Din nou despre unul dintre obiectivele de ţară ale României – creşterea de competitivitate

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

România va trece în 2014 în stadiul de tranziţie către economia bazată pe inovare. Conform Raportului Competitivităţii Globale, anul trecut România a avut cea mai mare creştere de competitivitate dintre ţările UE, cu progrese la infrastructură, eficienţă guvernamentală, dar cel mai mult la Inovare. Competititatea mai mare vine din productivitate, înseamnă creştere economică, salarii mai mari, locuri de muncă şi sustenabilitate socială.

Scriam anul trecut pe o platforma on line despre Un Obiectiv de tara al Romaniei. Am considerat tot timpul ca fara o strategie, fara cateva obiective strategice va fi greu sa avem consistenta. Scriam despre nevoia finalizarii unei Strategii economice de dezvoltare a României pe termen mediu. Si ca inconsistenţa măsurilor de politici publice din ultimele două decade apare in principal din cauza lipsei unei ancore strategice, a câtorva obiective tactice si a lipsei de programare economică orientativă. Si despre nevoia unui Consiliu de stat al Planificării Strategice (dacă ne supără numele să-i spunem Consiliu de Programare Economică Orientativă, aşa cum există în aproape toate ţările dezvoltate). Lipsa lui  presupune orientarea spre ţinte pe termen scurt, mize mărunte, volatilitate  s.a.m.d.

Credeam si spuneam acum un an – si cred si scriu si acum că, pe lângă aderarea la Zona Euro, unul dintre obiectivele tactice ale României trebuie să fie trecerea de la stadiul de dezvoltare bazat pe eficienţă către stadiul de dezvoltare bazat pe inovatie. Avem aici si un criteriu cantitativ prin care putem monitoriza progresele privind atingerea acestei ţinte. Este vorba despre scorul aparut in Raportul Competitivităţii Globale, fundamentat de World Economic Forum şi coordonat de renumitul economist Xavier Sala-I-Martin, profesor la Columbia University unul dintre cei mai buni specialişti în creştere economică şi dezvoltare.

In 2012 România a urcat două poziţii în Topul Competitivităţii la nivel mondial (Global Competitiveness Report 2013 – 2014), de pe locul 78 pe 76 din 148 de tari analizate. In 2013, Romania a avut cea mai mare crestere de competitivitate dintre tarile UE, sarind 17 locuri in clasament, de pe locul 76 pe locul 59 (detalii in RAPORTUL Competitivitatii Globale 2014-2015). Chiar daca depasim Ungaria, Grecia, Slovacia, Slovenia, Croatia, cred ca Romania are potential de crestere si mai mare. Sunt progrese substantiale la infrastructura, eficienta guvernamentala dar una dintre cele mai mari cresteri exista la Inovare de la locul 97 anul trecut la 66 peste 30 de locuri. Se mai poate observa pe analiza datelor din raport ca Romania a produs in 2013 cu 1000 de dolari mai mult pe locuitor decat in 2012 (PIB pe locuitor a fost de 7935 dolari in 2012 si de 8910 dolari in 2013).

Raportul defineşte 5 stadii de dezvoltare, din care doua sunt de tranzitie. Modelul de dezvoltare bazat pe factori de productie (factor driven), tranzitia spre stadiul 2, modelul de dezvoltare bazat pe eficienţă (efficiency driven) (as traduce-o ca o creştere aproape de potential, fără a deplasa spre dreapta frontiera posibilitatilor de producţie), tranzitia spre stadiul 3 si in sfârşit, modelul bazat pe inovare (innovation driven). Deocamdată România se află în grupa 2 (efficiency driven) alături. Tinta noastră pentru 2016 – cred ca este fezabila in continuare – a fost intrarea în grupa Transition 2-3 (tari cu un PIB pe locuitor cuprins intre 9000 si 17000 de dolari- in 2013 am avut 8910 dolari pe locuitor). Adica intrarea in aceeasi grupă cu Polonia, Ungaria si alte tari din clusterul nostru. Pe termen lung, as miza pe tinta de intrare în grupul ţărilor cu model de dezvoltare bazat pe inovaţie.

Pentru aceasta, după definirea sectoarelor strategice în Planul Naţional de Investiţii Strategice şi Ocupare de Locuri de Muncă – etapă finalizată, urmează să ne concentrăm pe câteva linii directoare:

  •   Am utilizat la maximum, cu ajutorul tuturor institutiilor statului implicate in process, fereastra de oportunitate aparuta printr-o diplomatie economica „agresiva”. Miza este de a stimula investiţii pe cât posibil cu valoare adăugată ridicată, care să multiplice crearea de locuri de muncă şi valoarea socială adăugată în zonele unde acestea se localizează. Suplimentar, miza este legată de investiţii greenfield cât mai mult cu putinţă. Mizam pe trei beneficii ale atragerii de investiţii: creşterea ocupării (asta ar însemna atragerea investiţiilor în sectoare intensive în forţă de muncă), creşterea exporturilor (investiţii orientate spre export), creşterea productivităţii prin transfer tehnologic (investiţii în sectoare cu valoare adăugată medie / ridicată, activităţi de cercetare-dezvoltare în parcurile industriale).
  • Ne-am concentrat pe domeniile ce reprezintă clustere de competitivitate. Tintim ca Romania sa devina hub tehnologic si industrial in Europa de Est. Am definit 5 sectoare mari în care politicile publice îşi vor canaliza atenţia – energie, resurse minerale, agricultura, industria (incluzând IT, comunicaţii, auto, parcuri industriale, IMM etc) şi infrastructura. Ne-am concentrat pe consolidarea celor 42 de clustere competitive ale Romaniei – majoritatea in domeniile enumerate mai sus. Am stimulat dezvoltarea parcurilor tehnologice si industriale si construirea unor noi hub uri de afaceri.
  • Am incurajat parteneriatele strategice cu investitorii. Una dintre ţintele Planului Naţional de investiţii Strategice şi creare de locuri de muncă a fost modificarea de paradigmă cu privire la tratamentul investitorilor autohtoni sau străini. Vorbim de parteneriate strategice cu aceştia, în care statul flexibilizează procedurile de creare şi funcţionare a companiilor, scheme de ajutor de stat în sectoarele pe care statul îşi propune să le stimuleze s.a. Acesta este primul exerciţiu de programare economică orientativă din istoria postdecembristă a României (model folosit de zeci de ani în Germania, Franţa, Olanda, China, SUA s.a.). În plus, intenţia este de a crea o forţă de reacţie rapidă pe relaţia cu investitorii în sensul angajării unor manageri de proiect care să îmbunătăţească relaţia cu aceştia, facilitarea discuţiilor cu autorităţile locale, în sensul înlăturării barierelor inutile din calea mediului privat şi de ce nu, a corupţiei.
  • Am extins schemele de ajutor de stat catre domeniile industriale considerate strategice. Peste 215 milioane euro s-au acordat in 2013, 125 milioane euro in 2014 si am propus deja extinderea schemelor permise de Uniunea Europeană astfel încât să sprijinim sectorul siderurgic, sectorul cărbunelui, sectorul construcţiilor navale, cel al fibrelor sintetice, transporturilor şi al infrastructurii conexe, dar şi sectorul producerii şi distribuţiei de energie şi al infrastructurii aferente.

Scopul final este acela de a creste potentialul economiei romanesti. Criza a redus potentialul economiei romanesti de la 3-4% in perioada 2005/2008 la 1,5-2% in perioada 2009-2013. Nu există minuni, acest lucru se poate face prin folosirea eficienta a resurselor disponibile combinată cu îmbunătăţirea tehnologică. Stimularea investiţiilor pentru a creşte aportul capitalului şi al forţei de muncă la PIB si schimbarea modelului de creştere prin mărirea componentei intensive. Intenţia este de a mări structura ramurilor care contribuie la formarea PIB prin creşterea importanţei industriilor medium si high-tech. Măsurilor luate până acum privind creşterea deductibilităţii cheltuielilor de cercetare dezvoltare şi schemele de ajutor de stat pentru investiţii în IT si creare de locuri de muncă li se adaugă schema de minimis pentru IMM uri şi se vor alătura şi altele în scurt timp.

Tentatia maniacala de a avea deficite bugetare aproape de zero intr-o economie care are mare nevoie de investitii nu reflecta viziunea guvernamentala.Cand economia europeana se sufoca, in plan intern sunt necesare politici publice inovative pentru a iesi pentru totdeauna din cercul vicios austeritate – crestere economica redusa – austeritate. Trebuie sa stam deasupra valului.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite