Economia României încetineşte. Cauze şi efecte

0
Publicat:
Ultima actualizare:
crestere economica foto mfp

Economia României a început să încetinească, arată datele oficiale ale Statisticii. Motivele pentru această încetinire sunt multiple, de la scăderea producţiei industriale la creşterea importurilor, iar efectele nu vor întârzia să apară.

Analistul financiar Iancu Guda a realizat o analiză cu privire la cauzele şi efectele temperării ritmului creşterii economice. „Aşa cum am anticipat, INS a confirmat temperarea ritmului creşterii economice, de la 5,1% (Trimestrul I an-la-an) la 4,4% (Trimestrul II an-la-an). Astfel, creşterea economică din primul semestru este de 4,7%”, susţine analistul. Potrivit lui Guda, prognoza de 5,5% pe care se bazează Guvernul devine aproape imposibilă, deoarece ar trebui să creştem cu peste 6% în semestrul II.

Cauze

Iancu Guda a identificat o serie de cauze care au dus la încetinirea ritmului de creştere a economiei româneşti:

  • Producţia industrială în luna iunie scade cu 4,1% (an-la-an, serie ajustată sezonier), iar în primul semestru contracţia este de -0,4%;
  • Importurile cresc în primul semestru aproape cu 6%, dublu comparativ cu ritmul exporturilor, alimentând creşterea deficitului de cont curent cu +38% (5,1 miliarde euro în primele 6 luni), depăşind lejer pragul psihologic de 5% din PIB pentru întreg anul;
  • Investiţiile publice în primele 6 luni din acest an nu depăşesc 8 miliarde lei, reprezintă doar 4% din cheltuielile publice totale şi minimul ultimului deceniu dacă raportăm la PIB (sub 1% în primul semestru, sub 2% anualizat);
  • Economia subterană pare să fie la maximul istoric, în condiţiile în care veniturile fiscale raportate la veniturile publice sunt la minimul istoric (51%), iar veniturile publice din PIB rămân la minimul ultimului deceniu;
  • Este puţin probabil că rezultatele din agricultură le vor depăşi pe cele de anul trecut (foarte bune);
  • Consumul decelerează de la +10% la +7%;
  • Volumul lucrărilor din construcţii decelerează la +15% în semestrul I (în contextul scăderii tranzacţiilor de vânzare – cumpărare cu -23% în ultimele 12 luni, conform ANCPI).

Efecte

În ceea ce priveşte efectele decelerării ritmului de creştere economică, Iancu Guda explică: „Veniturile publice (bazate pe o creştere economică de 5,5%) o să fie mai mici decât cele prognozate, rezultă că deficitul public o să fie mai mare decât planificat (atât în cifre absolute, cât şi relative la PIB), ceea ce înseamnă noi reduceri de cheltuieli (deja au tăiat de la educaţie, fonduri europene, mediul de afaceri, infrastructură) şi noi taxe sau majorarea celor existente”.

Sumarizând contextul macroeconomic din primul semestru, România este fruntaşă în UE la creştere economică, dar nu este sustenabil, susţine Iancu Guda, deoarece suntem tot pe primul loc din UE la:

  • Deficitul public / PIB (2%)
  • Inflaţia din luna iunie (4,1%)
  • Dobânzile din piaţa interbancară (3%-3,5%)
  • Deficitul de cont curent / PIB -5,5% anualizat
  • Cheltuielile cu salariile din sectorul public / PIB (10%)
  • Dobânzile plătite la datoria publică (aproximativ 5%)
  • Cea mai slabă monedă din regiune (ritmul deprecierii)
  • Ritmul creşterii datoriei externe (4,3 miliarde euro în primul semestru 2019)
  • Investim cel mai puţin în Educaţie (2,9% din PIB) şi avem cele mai puţine companii la 1.000 de locuitori (23).

„Servim un cocktail extrem de periculos: cheltuieli populiste + majorarea datoriei externe + inflaţie mare + dobânzi ridicate + deficit comercial şi cont curent finanţat prin capitaluri volatile + deprecierea monedei naţionale + investiţii publice şi private minime + tensionarea forţei de muncă + mediu de afaceri subdezvoltat şi vulnerabil! Factura va fi foarte scumpă şi se apropie momentul scadenţei ... cine decontează?”, conchide Iancu Guda.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite