Economist: Creşterea economică bazată pe majorarea veniturilor ne împinge către faliment. De ce are nevoie Guvernul de tiparniţa BNR

Proiectul de buget, postat pe site-ul Mnisterului Finanţelor de săptămâna trecută, dar neaprobat nici acum, la trei luni de când ar fi trebuit deja adoptat, ridică semne de întrebare economiştilor, inclusiv din punct de vedere al colectării veniturilor la bugetul de stat.

„Am să încep o analiză a execuţiei bugetare pe 2018, recent publicată pe site-ul Ministerului de Finanţe. E importantă această analiză pentru a înţelege presiunile pe bugetul din acest an, de ce nu avem încă buget în acest an şi ce ne poate aştepta în perioada următoare”, scrie Cristian Păun, profesor de economie din cadrul ASE.

Potrivit acestuia, sintetic, ideile ar fi următoarele:

Veniturile totale au crescut nominal cu 17,2%, suma totală asociată a acestei creşteri fiind în 2018 de 43.252 mil. lei peste 2017. Aparent este bine.

În realitate:

- Creşterea NU VINE DIN VENITURILE FISCALE. Acestea au crescut cu doar 1.6% nominal (la ce rată a inflaţiei am avut această creştere este, de fapt, O SCĂDERE în termeni reali). Adică, statul a încasat în realitate din taxe şi impozite foarte puţin (chiar în scădere în termeni reali);

- Impozitul pe salarii şi pe venit s-a prăbuşit în schimb au crescut contribuţiile la asigurări. Practic, un impozit a fost mutat dintr-o căciulă în alta;

- Ce-am câştigat pe TVA şi accize în plus am pierdut la impozitul pe salarii / venit şi profit.

- Suma în plus la bugetul de stat în 2018 vine, mai degrabă, din următoarele surse:

A. VENITURI NEFISCALE adică din sume luate cu japca de la companiile de stat (dividende şi banii de investiţii): suma de 5.249 mil. lei / 43.252 mil. lei (creştere de 24%);

B. SUME PRIMITE DE LA UE în cadrul programului de convergenţă: 4.007 mil. lei / 43.252 mil. lei;

C. Sume primite de la UE ca prefinanţări la proiecte europene: 5.961 mil. lei.

Să facem, aşadar, un calcul simplu:

- Din totalul de 43.252 mil. lei statul aduce în plus în 2018 la buget (faţă de 2017) doar 2.274 mil. lei din SURSE FISCALE - asta înseamnă DOAR 5,3% din plusul de venituri adus la buget în 2018 faţă de 2017 de către ANAF;

- Veniturile nefiscale (incerte, excepţionale, făcute cu sacrificarea investiţiilor în companiile de stat) au adăpat plusul la veniturile din 2018 cu mai mult decât dublul sumei colectată de ANAF: 12,1% din 43.252 mil. lei;

- Veniturile de la UE au contribuit la plusul de venituri bugetare în 2018 cu o sumă de 4 ori mai mare decât a adus în plus la venituri ANAF în acest an.

Concluzia este clară:

- #wageledgrowth ne împinge uşor către faliment;

- Structura veniturilor la bugetul de stat este complet dezechilibrată nefavorabil şi cu accent tot mai mare pe venituri nefiscale (dublu faţă de ce a colectat în plus ANAF în plusul de venituri pe 2018) şi pe sume transferate de la UE (de 4 ori mai mare în plusul de venituri pe 2018 faţă de veniturile fiscale);

- Creştem salariile bugetarilor (inclusiv ANAF) şi colectăm mult mai puţine taxe în plus la bugetul de stat decât ritmul cu care cresc aceste cheltuieli;

- Creştem salariile bugetarilor care stau degeaba căci investiţiile sunt inexistente;

- VULNERABILITATEA BUGETULUI FAŢĂ de fondurile UE este în creştere foarte mare: absorbţia banilor devine vitală pentru anii care urmează, o posibilă tăiere de fonduri ar fi dezastru pentru echilibrul bugetar.

„Fără banii europeni şi fără veniturile nefiscale, deficitul bugetar ar fi de cel puţin 2 ori mai mare.

Cum naiba să vezi asta ca pe ceva bun? Nu vă lăsaţi manipulaţi de faptul că statul a încasat mai mulţi bani în 2018 faţă de 2017 (acei 43.252 milioane lei). Contează şi de unde au venit acei bani, cum au venit acei bani şi, evident, cu ce efecte.

Acum înţelegeţi mai bine contextul OUG 114 (foamea de venituri fiscale). Înţelegeţi mai bine presiunea pe banca centrală şi tiparniţa din spate (banii ieftini şi uşor aruncaţi în braţele guvernului). Înţelegeţi de ce nu au bani pentru primării, pentru investiţii. De ce adoptarea bugetului e cu ţipete şi icneli! Că #wageledgrowth şi investiţii ioc. Chiar dacă vor fi puse din pix, la prima rectificare bugetară vor fi tăiate primele”, notează profesorul de economie Cristian Păun pe pagina sa de Facebook.