Este România sustenabilă? Chiar împrumutăm UE cu credibilitate?

Raspunsul este da. Chiar daca pe baza de perceptie /inertial sunt (inca) multi care cred ca masurile de politice economice propuse tin doar de fler, simt politic si intuitie. Demonstrez in analiza cum gandim, citim, dezbatem cu argumente, calculam, estimam, adoptam si implementam. Ideile bune nu sunt de stanga, dreapta sau centru. Exista ferestre de oportunitate in care masurile trebuie aplicate, altfel ele destabilizeaza economia.

De multe ori ne formam niste opinii si "tinem de ele" perioade mari de timp. Histereza gandirii ne provoaca sa avem aceeasi judecata chiar daca situatiile sunt diferite. Inculcarea comoditatii de a-i considera si eticheta pe toti la fel este totusi daunatoare in multe dintre cazuri. Schimbarea mentalitatii se face gradual si este un proces dificil.  

Este dovada de respect pentru romani sa ai ratiuni stiintifice atunci cand propui niste masuri. Si sa citesti cam tot ce se scrie relevant la nivel academic, in presa sau in celelalte programe de politici publice. Deunazi, am fost criticat că am sustinut – cu argumente – ca Romania nu avea ce sa caute in lista intocmita de UE cu tarile cu dezechilibre la nivel macroeconomic. Nici acum nu avem o explicaţie clară a motivelor pentru care CE ne-a plasat in acea listă, chiar dacă in categoria tarilor cu risc redus. Nu cer oficialilor europeni decat un minimum respect pentru eforturile facute din 2009 incoace de cetatenii romani si recunoasterea oficiala a tuturor progreselor macroeconomice inregistrate de Romania.

S-a spus ca nu trebuie sa avem incredere in economia romaneasca, ca masurile propuse pentru relansarea economica nu au fost/sunt sutenabile. Chiar Comisia Europeana acuza Romania de lipsa de viziune si predictibilitate desi in ultimele 34 de luni, România a avut politici macroeconomice compatibile cu recomandările UE. Romania este una dintre cele mai sustenabile ţări din UE din punct de vedere fiscal bugetar. 

Argumentez in continuare aceste afirmatii.

România îndeplineşte toate criteriile de convergenţă nominală privind aderarea la Zona Euro, pe cand sunt multe tari din Zona Euro care nu indeplinesc aceste criterii. Gasiti detalii in tabelul de mai jos, din prezentarea guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, Romania: Recent Macroeconomic & Banking System Developments. 

Considerăm cunoscut că România este singura ţară din UE care respectă 10 criterii din cele 11 prevazute în Procedura de Dezechilibru Macroeconomic (detalii gasiti Am scris si argumentat ca si ultimul criteriu neindeplinit va fi atins in scurt timp.

Plecând de la ipoteza recunoscută că România a efectuat a doua cea mai dură ajustare fiscală din UE, vom conveni că tabelul de mai jos care ne arată poziţia perfect sustenabilă a finanţelor publice româneşti în context european este normal. Romania are printre cele mai mici deficite bugetare structurale raportate la PIB potential din UE si a patra cea mai mica datorie publica bruta, consolidata (metodologie ESA 2010).

Sursa Ameco database, Comisia Europeana, 2015 

Mergand mai departe, mergem la Rapoartele Comisiei Europene si observăm că România face parte din grupul ţărilor cu sustenabilitate ridicată din Uniunea Europeană. Este scris în Raportul  EMU Public Finances 2013 că România se află printre ţările cu sustenabilitate fiscală ridicată.

Expertii Comsiei Europene analizează sustenabilitatea finanţelor publice pe termen scurt, mediu şi lung. Pe termen scurt, se estimeaza un indicator S0 de avertizare timpurie a stress-ului fiscal (pragul de sustenabilitate este calculat la 0.44 puncte). Pe termen mediu indicatorul S1 cu valoarea mai mica decat zero indica profil de riscc scazut, intre 0 si 3 un risc mediu – presupune o ajustare a deficitului bugetar structural de pana la 0,5 pp din PIB iar o valoare de peste 3 indica un risc ridicat (presupune o ajustare mai mare de 0,5 pp din PIB). Indicatorul S2 indica gradul de sustenabilitate pe termen lung (ia in considerare si cheltuielile suplimentare legate de pensii si ingrijirea sanatatii ca urmare a imbatranirii demografice ) si daca ia valoarea mai mica decat 2 inseamna risc scazut, intre 2 si 6 risc mediu iar peste 6 risc ridicat. Detalii despre acesti indicatori puteti citi aici ).

Romania are un profil de risc scazut pe termen scurt si mediu si un profil de risc mediu pe termen lung dar in scadere si aici – Consiliul Fiscal aratand ca “Obiectivul de deficit structural pe termen mediu la care România trebuie să se alinieze conform statutului său de ţară membră a UE este determinat pornind de la nivelul deficitului care stabilizează ponderea în PIB a stocului de datorie publică la care se adaugă o ajustare datorată încorporării unei porţiuni din costurile pe termen lung ale îmbătrânirii populaţiei. Acesta a fost reevaluat ascendent pentru România de către Comisia Europeană la 1,25% din PIB (de la 0,7% din PIB anterior), ca urmare a impactului favorabil al reformelor structurale implementate în domeniul pensiilor în ultimii ani asupra costurilor îmbătrânirii populaţiei, reevaluate în contextul elaborării raportului Ageing Report 2012 de către Comisia Europeană. (detalii aici)

In 2014, Comisia Europeana Directorate-General for Economic and Financial Affairs Directorate-General for Taxation and Customs Union publică Raportul Tax Reforms in EU Member States. Tax policy challenges for economic growth and fiscal sustainability 2014 Report, unde se vede că România este încadrată la categoria ţărilor cu risc scăzut pe termen mediu in ceea ce priveşte sustenabilitatea finanţelor publice.

Tot din ultimul grafic se vede că România are una dintre cele mai ridicate poveri fiscale pe muncă, mai ales in randul categoriilor de salariaţi cu venituri mici.

Am facut această remarcă pentru a vă împărtăşi un secret din laboratorul în care se concep măsurile de politici fiscal bugetare. Toate măsurile adoptate / implementate de Guvernul României isi au fundament si in recomandarile expertilor tehnici ai Comisiei Europene si Fondului Monetar International (inclusiv in working paper –urile pe tema). Citim tot ce este relevant si obiectiv si tinem cont de opinii in alcatuirea combinaţiei optime de politice, secventialitatea aplicarii masurilor si masurarea impactului masurilor in economia reala.

Mai mult, vin aici cu un exemplu pe reducerea CAS. Cunoasteti ca a fost un intreg scandal legat de sustenabilitatea reducerii CAS, ca nu sunt bani, ca ce ne facem in viitor. Am rugamintea sa priviti inca o data graficul de mai sus si daca aveti timp sa cititi recomandarile din rapoartele Comisiei Europene cu privire la modificarea structurii taxarii din Romania.

Argumentul din raportul enuntat anterior este intarit de ceea ce publica pe 5 octombrie 2013 Comisia Europeana - Directoratul General pentru Afaceri Economice si Financiare (ECFIN) si Directoratul General pentru Taxare si Uniunea Vamala (TAXUD) adică publica Raportul aici.

Sunt numai cateva exemple dar putem trage o concluzie. Acuzelor emotionale le raspundem cu ratiune si logică in pachetele de masuri propuse tintind crestere economica, investitii, locuri de muncă şi bunăstare.