Ştiri economice

articolul anterior articolul urmator

Fiscul vrea să intre pe proprietăţile persoanelor verificate fiscal, dar acestea pot refuza accesul. Pe cine vizează controalele Fiscului

3
19 Nov 2013 15:51:24
Autor: Adina Vlad
Indiferent de locul unde se desfăşoară verificarea fiscală, contribuabilul are obligaţia de a permite funcţionarilor împuterniciţi de organul fiscal să efectueze o cercetare la faţa locului
Indiferent de locul unde se desfăşoară verificarea fiscală, contribuabilul are obligaţia de a permite funcţionarilor împuterniciţi de organul fiscal să efectueze o cercetare la faţa locului

Fiscul va putea solicita controale la domiciliul persoanelor fizice verificate fiscal, dar acestea pot să refuze accesul funcţionarilor şi experţilor desemnaţi, caz în care accesul va fi permis doar cu aprobarea prealabilă a unei instanţe judecătoreşti, potrivit unui proiect de ordin al Ministerului Finanţelor.

„Indiferent de locul unde se desfăşoară verificarea fiscală, aveţi obligaţia de a permite funcţionarilor împuterniciţi de organul fiscal să efectueze o cercetare la faţa locului, precum şi experţilor folosiţi pentru această acţiune, intrarea acestora pe terenuri, în încăperi şi în orice alte incinte, în măsura în care acest lucru este necesar pentru a face constatări în interes fiscal. Aveţi dreptul de a refuza intrarea în domiciliu sau în reşedinţă, caz în care intrarea în domiciliul sau în reşedinţa dumneavoastră se face cu autorizarea instanţei judecătoreşti competente“, se arată într-un proiect de ordin al ministrului Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu.
 
Prin proiectul de ordin MFP intenţionează să statuteze Carta drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice supuse verificării fiscale cu privire la impozitul pe venit, verificare prevăzută la art. 1091 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
 
Printre drepturile menţionate în proiect se regăseşte dreptul de a refuza furnizarea de informaţii, care presupune în primul rând că soţul/soţia şi rudele până la gradul al 3-lea inclusiv, pot refuza furnizarea de informaţii, efectuarea de expertize, precum şi prezentarea unor înscrisuri.
 
„Pot refuza să furnizeze informaţii cu privire la datele de care au luat cunoştinţă în exercitarea activităţii lor preoţii, avocaţii, notarii publici, consultanţii fiscali, executorii judecătoreşti, auditorii, experţii contabili, medicii şi psihoterapeuţii, cu excepţia informaţiilor cu privire la îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de legea fiscală în sarcina lor, precum şi a informaţiilor necesare clarificării şi stabilirii situaţiei fiscale reale a contribuabililor/plătitorilor cu care a avut sau are raporturi juridice. Persoanele sus-menţionate, cu excepţia preoţilor, pot totuşi furniza informaţii, dar numai cu acordul dumneavoastră“, se mai arată în proiect.
 
De asemenea, persoana vizată va avea dreptul de a fi verificată numai pentru impozitele şi taxele aflate în cadrul termenului de prescripţie, iar verificare se va realiza o singură dată pentru impozitul pe venit şi pentru fiecare perioadă impozabilă.
 
Acţiunea de verificare fiscală se desfăşoară, de regulă, la sediul organului fiscal, iar persoana vizată va fi înştiinţată despre data, locul şi persoana de contact la care urmează să se prezinte.
 
Persoanele verificate sun obligate să furnizeze informaţii, fie direct, fie prin intermediul unei alte persoane împuternicită.
 
În vederea stabilirii bazei impozabile ajustate se utilizează metodele indirecte, procedura de aplicare a acestora fiind reglementată prin HG 248/2011.
 
„Adevărul“ scria la sfârşitul lunii august că persoanele fizice care afişează averi considerabile vor fi somate de Fisc să-şi declare bunurile din proprietate, banii din conturi, datoriile şi cheltuielile. 
 
După mai mulţi ani în care au analizat în secret averile a cel puţin 300 de bogătaşi de top, inspectorii fiscali au creionat şi o formulă prin care – dacă respectivele persoane prezintă vreun risc de evaziune – să-i oblige pe cei vizaţi să-şi declare averile. 
 
De la terenurile, clădirile, maşinile şi alte bunuri din proprietate (chiar şi animalele de rasă) – care sunt, de regulă, la vedere – până la cele mai puţin vizibile, cum ar fi poliţele de asigurare, banii din conturi sau diverse active cu valori de peste 10.000 de lei, toate vor fi trecute într-o declaraţie „de patrimoniu şi venituri“ al cărei formular a fost publicat luni pe site-ul Finanţelor sub formă de proiect.
 
Fiscul face primul pas
 
Concret, persoanele vizate, ale căror venituri şi deţineri sunt urmărite încă din 2011 de către Fisc, vor primi o înştiinţare scrisă din partea administraţiei financiare, dar numai dacă – din punctul de vedere al inspectorilor – prezintă „risc de nedeclarare“.
 
Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a explicat în august pentru „Adevărul“ că verificarea situaţiei fiscale personale se aplică încă din 2011, de atunci fiind vizate 300 de persoane pentru care Fiscul a început inspecţiile. În august, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a emis un ordin privind elementele de patrimoniu şi de venituri ce trebuie declarate de persoana supusă verificării, adică elaborarea declaraţiei standard de patrimoniu şi de venituri. 
 
„Informaţiile cuprinse în declaraţia de patrimoniu şi de venituri erau solicitate şi până acum de inspectorii fiscali persoanelor pentru care s-a început demersul de verificare, numai că acum s-a emis acest ordin prin care se stabileşte un cadru uniform“, a explicat Manolescu.
 
Cum sunt selectate „victimele“
 
În Hotărârea de Guvern nr. 248/2011 privind procedura de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile scrie aşa: „Selectarea persoanelor fizice care urmează a fi supuse verificării fiscale prealabile documentare se face din lista persoanelor care depăşesc riscul minim acceptat de administraţia fiscală, în funcţie de nivelul riscului şi de capacitatea de efectuare a verificărilor fiscale prealabile documentare“. Practic, este greu de imaginat că în analiza de risc a Fiscului sunt introduşi toţi contribuabilii din România, cum s-ar putea crede la prima vedere.
 
Analiza de risc presupune „definirea caracteristicilor persoanelor fizice cu potenţial risc de nedeclarare (utilizând indicatori precum venituri declarate, creşterea valorii patrimoniului, cheltuieli personale efectuate, fluxurile de trezorerie), dar şi compararea veniturilor declarate cu ceilalţi indicatori – resurse şi stabilirea diferenţelor (riscul de nedeclarare)“. 
 
Rezultatul analizei de risc este „o listă a persoanelor care depăşesc riscul minim acceptat, pe baza nivelului riscului şi a capacităţii de efectuare a verificărilor“.
 
Verificarea începe în biroul inspectorului
 
Verificarea documentară prealabilă se face de către organul fiscal „în biroul său“ şi are la bază atât informaţiile din dosarul fiscal al persoanei fizice (declaraţii fiscale, decizii de impunere, documente anexate declaraţiilor fiscale), cât şi informaţiile care sunt deja la dispoziţia organelor fiscale (declaraţiile depuse de plătitorii de venit, conturile bancare deschise sau închise de persoana fizică). De asemenea, verificarea se efectuează asupra persoanelor incluse în listă „fără notificarea lor“.
 
Analiza are ca scop să se aprecieze „gradul de sinceritate a declaraţiilor fiscale“, să determine investigaţiile ce urmează a fi efectuate în cursul verificării şi pregătirea listei informaţiilor şi documentelelor ce urmează a fi solicitate persoanei fizice. În această etapă, „organele fiscale au dreptul să solicite terţilor informaţii punctuale, în scopul fundamentării deciziei de continuare a verificării“, se mai arată în normativul citat.
 
30 de cazuri sunt deja în atenţie
 
În Strategia fiscal-bugetară revizuită pentru perioada 2013-2015 se arată că Guvernul a decis să iniţieze „acţiuni de verificare a documentelor pentru 30 de persoane cu mari averi, suspectate că au depăşit riscul minim acceptat prin neplata impozitelor“.
 
În document se aminteşte că, începând cu luna mai a anului trecut, odată cu depunerea declaraţiilor de venit pentru 2011, a fost lansat programul de verificare a persoanelor fizice cu venituri şi averi mari, vizând un grup de peste 300 de persoane. „Persoanelor în cauză li s-au adus la cunoştinţă atât obligaţiile fiscale care le revin, cât şi faptul că în perioada următoare vor fi declanşate verificări fiscale mai amănunţite pe acest segment“, se arată în strategie. 
 
Noul formular, mai stufos decât o declaraţie de avere
 
Măsura verificării situaţiei fiscale a persoanelor fizice a fost introdusă din 2011 şi are ca scop identificarea veniturilor nedeclarate. Procedura constă în verificarea situaţiei fiscale şi stabilirea bazei impozabile prin compararea veniturilor declarate cu situaţia patrimonială. 
 
Dintre toţi contribuabilii, Fiscul selectează persoanele fizice ce urmează să fie supuse verificării pe baza unei analize de risc. După analize interne ale Fiscului, dacă se constată o diferenţă semnificativă între veniturile estimate, calculate în baza situaţiei financiare personale, şi veniturile declarate, mai exact o diferenţă mai mare de 10%, dar nu mai puţin de 50.000 de lei, instituţia va trimite avizul de verificare. Odată cu avizul, inspectorul fiscal solicită persoanei verificate să prezinte informaţii şi înscrisuri relevante pentru clarificarea situaţiei. 
 
Aici intervine completarea Declaraţiei de patrimoniu şi de venituri. Persoana supusă verificării este obligată să depună această declaraţie în termen de 60 de zile, dacă solicitarea are loc odată cu comunicarea avizului de verificare fiscală, sau în termen de 15 zile, dacă cererea are loc în timpul verificării situaţiei fiscale personale. Nedepunerea declaraţiei se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 50.000 de lei.
 
Inventarul animalelor mici şi mijlocii 
 
Declaraţia de patrimoniu şi de venituri seamănă ca structură cu declaraţiile de avere pe care le completează demnitarii, însă aceasta solicită mult mai multe informaţii decât cele standard. 
 
În primul rând, în ceea ce priveşte terenurile, clădirile sau alte bunuri imobile, se declară atât bunurile deţinute înaintea începerii verificării, cât şi cele dobândite pe parcursul procedurii. În al doilea rând, se declară bunurile mobile deţinute, de la mijloace de transport, până la metale preţioase, obiecte de artă şi de cult, colecţii de artă sau antichităţi cu o valoare cumulată de peste 15.000 de lei şi până la animale, inclusiv animale de rasă sau care participă la competiţii sau curse, de asemenea, cu o valoare însumată mai mare de 15.000 de lei. Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a explicat că această prevedere, privind animalele, a vost introdusă pentru cei care deţin, de exemplu, un cal de rasă. Trebuie declarate bunurile mobile atât din ţară, cât şi cele din străinătate.
 
Veniturile, verificate încrucişat cu cheltuielile 
 
Declaraţia mai cuprinde informaţii despre plasamente, investiţii directe şi împrumuturi acordate, dar şi despre titluri sau deţineri a căror valoare individuală depăşeşte 10.000 de lei, atât din ţară, cât şi din străinătate. Aici sunt incluse drepturile de autor, patentele, mărcile sau redevenţele. Persoana verificată trebuie să completeze în declaraţie şi poliţele de asigurare încheiate, cu excepţia celor RCA, menţionând societatea de asigurare, tipul produsului, valoarea asigurată şi prima anuală plătită. 
 
Se trece apoi la venituri şi cheltuieli. Cel verificat trebuie să specifice toate cheltuielile cu bunuri sau servicii a căror valoare pe fiecare bun sau serviciu depăşeşte 10.000 de lei. Se vor declara şi cheltuielile efectuate cu persoanele aflate în întreţinere, dacă valoarea depăşeşte pentru fiecare 10.000 de lei. Declaraţia mai conţine datoriile, capitol la care se vor specifica creditorii şi  valoarea datoriilor. În sfârşit, un ultim capitol vizează toate tipurile de venituri pe care le realizează persoana cercetată. 
 
Ulterior depunerii Declaraţiei de patrimoniu şi de venituri, pe baza acesteia şi a altor informaţii colectate, inspectorii stabilesc baza impozabilă ajustată pe baza unor metode indirecte. Mai exact, compararea cheltuielilor efectuate cu veniturile declarate, analiza conturilor bancare, a fluxurilor de numerar şi determinarea venitului impozabil pe baza creşterii valorii patrimoniului net al unui contribuabil pe parcursul unui an fiscal.

ORDIN privind aprobarea Cartei drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice supuse verificării fiscale

Declaratie de Patrimoniu Si Venituri

Mai puteţi citi: 

Potera fiscală ia urma bogătaşilor de top. Ce vor declara „urmăriţii“ Fiscului. Persoanele fizice care afişează averi considerabile vor fi somate de Fisc să-şi declare bunurile din proprietate, banii din conturi, datoriile şi cheltuielile. Criteriile după care vor fi selectate „victimele“ sunt misterioase.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

Carmen Florea
19.11.2013, 18:00:57

Poti refuza un control chiar daca-i autorizat de organele judecatoresti!!! Atunci va trageti un pumn in cap si dati mana cu cei din Uganda,ca legile le-au facut borfasii si pungasii in folosul lor si in detrimentul contribuabilului,doar nu vine controlul la nea Costica,la lumea onesta,controlul se duce la hoti,iar hotii sunt in parlament si guvern si au 'dreptul' sa sfideze instanta judecatoreasca.S-atunci unde-i statul de drept? E un stat de interlopi penali in frunte cu cel mai cinstit guvern de infractori.La ce sa mai platim justitia,daca fiecare talhar 'decide' sa permita sau nu un control? Stati asa ca abia-i inceputul,Ilici vegheaza,nici Nas6case nu doarme,pana una-alta ii inlocuieste Felix...

+2 (2 voturi)
654815544566
19.11.2013, 19:16:26

Daca au o justificare corecta, sa intre peste toti ci banuiti ca nu si-au platit taxele. Tara asta e plina de lepre "jmechere" care considera ca plata taxelor e doar pentru prosti.

0 (2 voturi)
. eXorqist
19.11.2013, 19:55:11

in sfarsit suntem de acord...

Modifică Setările