Fitch: Există încă o posibilitate ca deficitul României să fie doar puţin peste 3% din PIB

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Fitch reconfirmă ratingul României.

Agenţia de rating Fitch este de părere că România va reuşi să se încadreze la limită în ţinta UE de deficit, dar doar adoptă măsuri urgente, însă în următorii ani nu va reuşi să mai ţină minusul în frâu, în contextul creşterilor uriaşe de pensii programate.

Fitch a reconfirmat vineri calificativul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală, dar şi perspectiva stabilă.

Potrivit Fitch, rating-urile României sunt susţinute de niveluri moderate ale datoriei publice, precum şi de PIB pe cap de locuitor şi indicatori de dezvoltare umană care se situează peste colegii din categoria „BBB”. Acestea sunt echilibrate în raport cu deficitul bugetar şi conturile curente, reflectând politica fiscală ciclică care prezintă riscuri pentru stabilitatea macroeconomică şi datorii externe nete, care sunt mai mari decât ale colegilor de rating.

Creşte incertitudinea politică. Răsturnarea guvernului PSD în octombrie a crescut incertitudinea politică într-un moment în care măsurile fiscale şi externe slăbesc. PNL a reuşit să formeze un guvern la începutul lunii noiembrie, dar având mai puţin de un sfert din locurile parlamentare va trebui să se bazeze pe sprijinul partidelor mai mici cu interes politic divergent pentru a pune în aplicare legislaţia. Un calendar electoral aglomerat - alegerile prezidenţiale vor avea loc în noiembrie, alegerile locale în iunie 2020 şi următoarele alegeri parlamentare ar trebui să aibă loc în trimestrul IV din 2020 sau trimestrul I din 2021 - complică şi mai mult perspectivele, întrucât este puţin probabil ca partidele să accepte măsuri economice corective majore. Solicitarea sprijinului alegătorilor poate duce la o paralizie politică. Alegerile anticipate ar putea oferi un mandat mai clar pentru reformă, însă acordul cu acestea se va dovedi provocator.

România s-ar putea încadra în deficit de 3%. În contextul politic actual, scenariul de bază al lui Fitch este o slăbire progresivă suplimentară a finanţelor publice pe termen scurt până la termen mediu. Deficitul bugetar general a atins 2,6% din PIB în ianuarie-septembrie 2019 (faţă de 1,8%, 0,8% şi 0,5% în aceeaşi perioadă din 2018, 2017 şi, respectiv, 2016), cheltuielile crescând cu 15,3% de la an la an. Mai mult, structura deficitului este din ce în ce mai rigidă (aproape două treimi din cheltuieli cuprind salarii şi transferuri sociale), în timp ce eforturile de creştere a eficienţei fiscale nu au reuşit. Considerăm însă că există încă o posibilitate ca deficitul să fie doar puţin peste 3% din PIB până la sfârşitul anului 2019 (şi, prin urmare, România să evite procedura de deficit excesiv), dar acest lucru ar necesita ajustări ad-hoc, ceea ce nu ar reprezenta îmbunătăţiri structurale în domeniul fiscal.

Greul vine în 2020 şi 2021. Perspectivele fiscale vor deveni semnificativ mai dificile în 2020-2021, având în vedere un context macroeconomic mai slab şi creşteri ale pensiilor deja reglementate (ceea ce duce la o creştere medie anuală a pensiilor de 24% în 2020 şi de 26% în 2021). Fitch se aşteaptă ca deficitul să crească la 4% din PIB până în 2021, presupunând că se găsesc unele măsuri compensatorii pentru majorarea pensiilor (inclusiv o eventuală întârziere sau moderarea creşterilor de pensie, modificări ale cheltuielilor discreţionare, măsuri de venituri unice). Acest lucru ar împinge nivelurile datoriei publice la 38% din PIB în 2021 (de la 35% în 2018), încă sub mediana actuală „BBB” de 40%. Dacă România eşuează să impună măsuri corective va fi un risc dezavantajos cheie pentru previziunile şi ratingul României. Potrivit FMI, în cadrul unui scenariu de politică fără compensare, majorarea pensiilor ar adăuga 3,2% din PIB la cheltuieli, până în 2022 şi ar putea duce la creşterea datoriei publice cu 20 puncte procentuale până în 2024.

Deficitul de cont curent rămâne sub presiunea scăderii cererii externe şi a creşterii puternice a importurilor, bazată în mare parte de politicile fiscale în expansiune. Pe o durată de 12 luni, deficitul de cont curent a fost aproape de 5% din PIB începând cu luna mai, determinat de creşterea deficitului comercial (cu 23% mai mare în ianuarie-august). Fitch se aşteaptă ca deficitul să rămână în jurul valorii de 5% din PIB în perioada de prognoză (comparativ cu mediana actuală „BBB” de 1%), asumând o deteriorare fiscală bruscă şi o recuperare treptată a cererii externe până în 2021.

Creşte datoria externă. Intrările de investiţii străine directe rămân în stagnare. Acest lucru va duce la o lărgire modestă a poziţiei datoriei externe nete a României la 18% din PIB până în 2021, de la 15,2% în 2018 şi în comparaţie cu actuala poziţie netă „BBB” de 7,5%.

Încetineşte creşterea. Fitch continuă să prognozeze o încetinire treptată a activităţii economice în următorii doi ani, deşi o performanţă mai puternică a investiţiilor în primul semestru a determinat agenţia să revizuiască prognozele de creştere pentru perioada 2019-2021 la 3,5% (de la 3,1% anterior). Consumul privat va rămâne principalul motor de creştere, deşi într-un ritm mai mic, întrucât salariile vor creşte mai moderat, în comparaţie cu majorările recente (salariile medii brute au crescut cu 14% în ianuarie-august). Deşi volatile, investiţiile vor fi susţinute de creşterea absorbţiei fondurilor UE, aşa cum a fost cazul în ciclul de finanţare anterior.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite